Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Represiunea nu poate ascunde criza statului turc ( Le Monde, Foreign Policy)

Reprimare fără de sfârșit în Turcia, iată titlul editorialului ziarului Le Monde. O reprimare care însă nu poate ascunde criza statului turc.

De la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, aproximativ 140.000 de funcționari publici au fost deja concediați și 44.000 au fost închiși. Dar în mod clar, toate aceste nu a înmuiat furia puterii, după cum reiese din noul decret, publicat pe 24 decembrie, anunțând disponibilizarea a peste 2700 de angajați ai statului, inclusiv 600 de  militari și 100 de cadre universitare.

În realitate, scrie Le Monde, Turcia nu a fost niciodată atât de izolată diplomatic, în ciuda apropierii de Rusia lui Vladimir Putin. Pilonul sud-estic a NATO, de mai bine de o jumătate de secol, Ankara are relații din ce în ce tensionate cu Alianța și, mai mult, cu Statele Unite. În ceea ce privește negocierile de aderare la Uniunea Europeană, acestea sunt mai mult ca niciodată, într-un punct mort.

Victoria neconvingătoare de la referendumul din luna aprilie, menit a consolida și mai mult puterile prezidențiale, a demonstrat  că orașele mari, cum ar fi Istanbul sau Ankara, altădată fiefuri ale AKP, au votat în mare măsură împotrivă. Turcia de mâine nu mai  este de partea lui Erdogan. Acesta din urmă a înțeles-o perfect. De aici preocuparea și dorința lui de a-și impune tot mai mult autoritatea.

Și revista americană Foreign Policy vede o criză care se va accentua pentru președintele Turciei.

O arată chiar instrumentele pe care Erdogan le-a folosit pentru a se transforma într-un fel de sultan otoman contemporan.

Deci, de ce îi este frică?

Starea de urgență reprezintă o sperietoare pentru investitorii străini, esențiali pentru modul în care funcționează economia turcă.

Iar o parte a problemei este însuși Erdogan. În acest sens, el seamănă puțin cu președintele american Donald Trump . S-a înstrăinat de aliații săi  într-un fel de combinație de grandomanie și incompetență. Președintele turc se află într-un război cu Washingtonul în legătură cu un proces de corupție, s-a răcit cu Germania și cu cea mai mare parte a Uniunii Europene. Cu excepția Rusiei, Chinei, Qatarului și Iranului – Erdogan pare să se certe cu toată lumea în aceste zile.

Ceea ce ar putea să-l sperie pe Erdogan nu este totuși izolarea diplomatică a țării, cât economia - și mai ales felul în care aceasta ar putea afecta rezultatul alegerilor prezidențiale din 2019.
 

Prețurile internaționale ale energiei sunt în creștere. Turcia își importă practic toată energia. Când prețul petrolului scăzuse la puțin peste 30 de dolari pe baril, bugetul putea fi echilibrat.

Cu toate acestea, în decembrie, prețul petrolului a ajuns la aproape 60 de dolari pe baril, iar un acord recent încheiat între Arabia Saudită și Rusia de a reduce producția va determina o creștere și mai mare în viitor. Nota de plată pentru benzină și  încălzire va crește brusc în lunile următoare.

 

Avocatul Aleksei Navalnîi, cunoscut activist anticorupție a fost oprit să participe la alegerile prezidențiale din Rusia, planificate pentru 18 martie – alegeri în care președintele Vladimir Putin candidează pentru un al patrulea mandat. Nu este o surpriză pentru presa internațională.

 

Era de așteptat, notează Courrier International, întrucât zvonurile în această direcție datează încă dinainte de 2008, când Navalnîi a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru deturnare de fonduri.

Marți, Kremlinul a apărat „legitimitatea“  alegerilor prezidențiale, continuă revista franceză.  Președintele Putin se va confrunta cu candidații tradiționali din partea Partidului Comunist și formațiunii naționaliste LDPR precum și cu vedeta tv Kseniya Sobchak, apropiată de opoziția liberală și care speră să-i adune pe rușii nemulțumiți de situația din țară.

Având în vedere popularitatea președintelui, la putere timp de 18 ani și ținând cont de absența adversarului său principal, care a reușit să adune mii de tineri în stradă în ultimele luni, observatorii prevăd un mare nivel de absenteism, care va slăbi oricum legitimitatea rezultatului, scrie Courrier International.

Însă apelul la boicot ar putea avea urmări legale, atrage atenția US News & World Report. Kremlinul a anunțat marți că apelul la boicot al lui Navalnîi ar trebui verificat pentru a se vedea dacă nu cumva încalcă legea. Astfel, pare să se pregătească o nouă acțiune polițienească împotriva lui și a susținătorilor săi.
Luni, Navalny a declarat că milioane de alegători vor fi descurajați acum să participe la alegeri, iar sondajele de opinie arată că Vladimir Putin va câștiga confortabil.

 

Ziarul Le Figaro comentează mesajul Urbi et Orbi al Papei Francisc, intitulându-și editorialul ”Papa, expert in umanitate”

 

Conform tradiției, ieri Papa a amintit de locurile din lume unde războiul și crizele de tot felul amenință pacea, distrugerea demnității umane. Ierusalimul, Siria, populația Rohingya, migranții de pe  Mediterana ...
 

Papa nu este secretarul general al ONU. Când el intervine în apărarea  victimelor folosește o imagine de Evanghelie: aceea a suferințelor lui Iisus. Pentru că a-i ajuta pe acești nefericiți înseamnă să-L ajuți pe Mântuitor însuși.

Papa Francisc urmărește un singur scop: o societate pacificată și frățească. Dar, să nu ne înșelăm: Papa nu intenționează să înlocuiască statele, organizațiile, asociațiile.

Mesajul său este un strigăt. Actorii internaționali sunt cei chemați să pună în aplicare măsuri reale și corecte, care trebuie să țină seama de situațiile locale, sociale și economice. Papa știe că politica necesită îndrăzneală, generozitate, dar și discernământ și prudență. Fiecare, așadar, cu tolul său, conchide Le Figaro.

 

 

886