Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Este bine ca Occidentul să susțină deschis revolta iraniană?

proteste_iran_bun.jpg

O studentă continuă să protesteze, în ciuda gazelor lacrimogene lansate de forțele de ordine, la Universitatea din Teheran, 30 decembrie 2017
Image source: 
STR/AFP via rfi.fr

Iranienii protestează în stradă, de mai multe zile, nemulțumiți de problemele economice și de gradul ridicat de corupție. Presa internațională e cu ochii pe țara ayatollahilor.

Courrier International realizează o interesantă trecere în revistă a comentariilor din presa iraniană. „Protestele sunt o oportunitate, nicidecum o amenințare“, scrie cotidianul reformist Arman, reluând o afirmație a președintelui Rohani din timpul unei întâlniri cu parlamentarii.

La rândul său, Etemad, un alt cotidian reformist, reflectă preocupările multor analiști, jurnaliști și cetățeni ai claselor de mijloc și educate, dintre care mulți au manifestat în 2009. Aceștia urmăresc azi cu mare neîncredere acest nou val de protest, fără lideri și un mesaj neclar. Ziarul solicită "dialog, calm și o bună coordonare". De asemenea, ziarul reformist le cere politicienilor ”să înțeleagă natura protestelor" și ”să audă vocea protestatarilor". "Un lucru este evident: dacă oprești pe cineva să vorbească, el va striga. Dacă îl lipsești de speranță pentru viitorul său, nu îi va păsa prea mult de ce se poate întâmpla cu el", mai scrie publicația citată.

Presa conservatoare, pe de altă parte, îi condamnă pe protestatari, descriindu-i ca "agenți ai străinătății" și "dușmani ai poporului". Ziarul Kayhan, de exemplu, cere o reprimare exemplară: "Dezordini și vandalism: acestea sunt crime, nu o reacție civilă".

Un alt cotidian conservator, Javan, apropiat al Gardienilor Revoluției, acuză Statele Unite, inclusiv pe președintele Donald Trump și pe fiica sa Ivanka, de faptul că s-ar afla în spatele protestatarilor. "Speranța SUA și a autorităților din Arabia Saudită de a slăbi Iranul este nerealistă", concluzionează Javan.

În acest timp, presa europeană se întreabă dacă Occidentul  face bine sau nu să sprijine deschis protestele iranienilor.

În Marea Britanie, Times speră că protestele se vor intensifica, dar cere Occidentului să fie reținut:

Deși răsturnarea șahului a avut loc acum 39 de ani, iranienii încă își amintesc de proasta situație economică, de nedreptățile și represiunea din acea perioadă, ceea ce i-a făcut să se întrepte spre Ayatollahul Khomeini, aflat în exil. ... Șahul a tratat cu ușurință răscoala din 1979 și tocmai asta l-a costat tronul. Protestele actuale sunt mai importante decât cele împotriva fraudei electorale din 2009, deoarece baza lor este mai largă. Însă Occidentul și în special președintele Donald Trump nu ar fi trebuit să-i sprijine deschis pe protestatari, deoarece aceasta le-ar putea face mai mult rău. Cel mai bun lucru pe care Occidentul îl poate face este să temporizeze și să lase acest regim să-și dezvăluie adevărata natură”, scrie Times.

Dimpotrivă, ziarul italian La Stampa crede că Occidentul nu trebuie să repete greșeala din 2009:

"Iranienii sperau atunci că Occidentul îi va susține. Dar, în cele din urmă, au suferit o trădare politică și morală, în primul rând din partea lui Barack Obama. De aceea, decizia administrației Trump de a-i susține pe protestatari este foarte importantă".

Și ziarul olandez Telegraaf cere Europei să se pronunțe în cazul unei represiuni violente în Iran:

"Odată cu acordul nuclear din 2015, Iranul a fost readmis în comunitatea internațională. ... Dar din cauza atacurilor repetate în Orientul Mijlociu și a unei serii de teste cu rachete, președintele Trump intenționează să adopte noi sancțiuni în această lună. Europa este împotrivă, dar dacă protestele actuale vor fi  reprimate precum cele din 2009, atunci va fi greu să închidem ochii.  Prin favorizarea intervenției brutale a Gardienilor Revoluției, Iranul riscă nu numai să piardă orice susținere internațională, ci și să trezească tulburări pe teritoriul său”, scrie ziarul olandez.

 

Coreea de Sud a propus Nordului o întâlnire, pe 9 ianuarie, pentru a negocia participarea sportivilor nord-coreeni la Jocurile Olimpice din februarie. Seulul răspunde astfel mâinii întinse de Kim Jong-un. Ar fi primele negocieri dintre cele două țări din 2015 până în prezent.

Pentru The New York Times, oficialii sud-coreeni speră că discuțiile vor conduce la o dezghețare a situației. Însă analiștii avertizează că o mișcare bruscă în sensul îmbunătățirii legăturilor dintre cele două Corei ar putea afecta relațiile dintre Seul și Washington:

”Dacă Nordul și Sudul participă împreună la Jocuri, asta ar fi o piatră de hotar în relațiile inter-coreene.

Puternicul naționalism etnic îi va îndemna pe spectatori să susțină frenetic echipa coreeană unită, mai ales atunci când se va afla în competiție cu Japonia, care odinioară a condus Peninsula Coreeană ca pe o colonie.

Impactul a milioane de coreeni care vor aplauda împreună ar putea fi imens - o perspectivă care va folosi politicii președintelui sud-coreean Moon, care vrea să promoveze dialogul și schimburile cu Nordul și să creeze un dezgheț după ani de tensiuni generate de testele nucleare și balistice ale Nordului”.

Iar The Atlantic crede că oferta de dialog din partea Nordului ar putea afecta alianța dintre SUA și Coreea de Sud.

Președintele Moon vrea să se folosească de Jocurile Olimpice de Iarnă din 2018 pentru a deschide un dialog direct cu vecinul său.

Dar, mergând pe această linie, Moon nu trebuie să cedeze șantajului nuclear nord-coreean pentru a slăbi alianța militară a Sudului cu Statele Unite.  În același discurs de Anului Nou, KimJong-un  a amenințat din nou SUA cu arma nucleară.

Moon nu poate abandona campania internațională de presiune condusă de SUA împotriva programului nuclear și balistic din Coreea de Nord.

Revista presei internaționale din 3 ianuarie 2018
185