Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Se îndreaptă lumea către o nouă cursă nucleară?

nuclear.jpg

Image source: 
pixabay.com

Două publicații americane vorbesc despre eforturile marilor puteri de a-și extinde și moderniza arsenalele nucleare.

Rusia posedă o dronă nucleară subacvatică , transmite Newsweek, citând publicații militare americane. Potrivit unor documente de la Pentagon, drona poate transporta o nucleară de 100 de megatone, adică de circa 8.000 de ori mai puternică decât cea de la Hiroshima.

Oficialii Pentagonului avertizează că Rusia și-a diversificat în mod activ capacitățile sale nucleare, ceea ce reprezintă un avantaj strategic pe care îl are asupra Statelor Unite.

Newsweek remintește că temerile legate de războiul nuclear au crescut la niveluri istorice, în mare parte datorită confruntării verbale dintre președintele Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong Un. Aceste temeri au crescut pe 13 ianuarie după ce o alertă de urgență a fost lansată din greșeală în Hawaii, avertizând locuitorii să "caute un adăpost imediat"  ca urmare a unei amenințări cu rachete balistice, scrie revista americană.

Wall Street Journal scrie, citând surse de la Departamentul Apărării că, de partea cealaltă, Statele Unite intenționează să dezvolte două noi arme nucleare transportabile pe mare, tocmai pentru a răspunde atât Rusiei cât și preocupărilor militare din ce în ce mai mari ale Chinei.

Susținătorii acestui plan al Pentagonului consideră că este timpul ca SUA să-și actualizeze forțele nucleare pentru a face față amenințărilor în profundă schimbare, la trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece. Criticii se tem însă că efortul Pentagonului de a căuta noi opțiuni nucleare, mai flexibile, ar putea reduce pragul de la care aceste arme ar înceta să mai fie o simplă amenințate și chiar ar putea fi utilizate.

Însă există o preocupare majoră cu privire la modul în care trebuie să se răspundă programelor militare din Rusia și China, despre care oficialii americani spun că oferă un rol mai important armelor nucleare.

O altă preocupare majoră pentru Pentagon este lansarea unei noi rachete rusești, despre care oficialii americani susțin că încalcă tratatul de interzicere a rachetelor terestre cu rază medie, semnat în 1987 de către președinții Ronald Reagan și Mihail S. Gorbaciov.

Decizia Rusiei de a dezvolta și a implementa acest sistem este văzută ca parte a unei doctrine care presupune amenințarea cu utilizarea limitată a armelor nucleare sau chiar executarea unei lovituri nucleare limitate, pentru a pune capăt unui război convențional, în condiții favorabile Kremlinului, precizează Wall Street Journal.

 

La Bruxelles se dă o luptă acerbă pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Brexitul și noile priorități, cum ar fi apărarea și securitatea, ar putea prelungi dezbaterile, crede Le Monde.

În luna mai, Comisia Europeană ar trebui să prezinte propunerile sale pentru „cadrul financiar multianual“ (CFM), adică bugetul comun pentru perioada 2021 - 2027. Dar bătălia a început deja, și promite să fie acerbă.

Boiko Borisov, prim-ministrul bulgar, a cărui țară deține președinția rotativă a UE până la 1 iulie, a devenit megafonul statelor beneficiare nete de fonduri de coeziune și care speră să păstreze aceste miliarde necesare pentru a ajunge din urmă economiile din Occident.

Însă există mai multe probleme. Brexitul, în primul rând: odată cu plecarea britanicilor, bugetul Uniunii (compus în principal din contribuții directe din partea statelor) va fi redus cu cel puțin 12 miliarde de euro pe an (adică cu 8%).

În același timp, actualele Cadre Financiare Multianuale, așa cum au fost ele concepute până acum, s-au dovedit prea rigide pentru a se adapta la noile priorități cum ar fi criza refugiaților sau creșterea riscurilor geopolitice. Nu se finanțează suficient apărarea, securitatea, politica de migrație, tineretul sau economia digitală.

Bugetele se bazează pe două  anvelope mari: politica agricolă comună (care înseamnă 39% din sumele pentru perioada 2014-2020) și fondurile de coeziune (în proporție de 26%).

Liderii europeni se vor confrunta așadar cu o dilemă: dacă decid să păstreze acești doi "stâlpi", dar dedică mai mulți bani și noilor priorități,  atunci contribuțiile naționale trebuie mărite în mod semnificativ. Actualele contribuții sunt de aproximativ 1% din PIB- ul fiecărui stat. Dacă însă statele vor refuza să trimită mult mai mulți bani către Bruxelles, atunci se vor vedea nevoite să reducă alocațiile pentru PAC și coeziune.

 

Relația Theresa May - Donald Trump se deteriorează, iar era post-Brexit se anunță complicată, comentează jurnaliștii britanici dar și europeni.

Courrier International reamintește, în context, că la scurt timp după instalarea președintelui american, Theresa May s-a grăbit  la Washington, sperând să consolideze relațiile bilaterale după Brexit. Acum, anularea vizitei lui Donald Trump la Londra complică sarcina guvernului britanic, care speră încă în semnarea rapidă a unui parteneriat comercial.

Ceea ce îl face pe comentatorul săptămânalului The New Statesman să constate că "Marea Britanie vrea să aibă Statele Unite alături, chiar dacă valorile lui Trump sunt în contradicție cu cele ale unei bune părți din electoratul conservator – progresiști, locuitori ai orașelor, alegători bogați din minorități etnice".

Iar The Guardian, completează: ”E ceva jalnic cu privire la dorința acestui guvern de a se concilia cu un președinte care, oricum, a depășit limitele decenței pe plan internațional".

"Nu trebuie să mai credem că vom semna imediat un acord magic cu Statele Unite, care va rezolva toate problemele noastre comerciale și industriale", reacționează The Observer.

Revista presei internaționale din 17 ianuarie 2018
1045