Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fronda ”tigrilor” est-europeni, Ungaria, Polonia, România (Politico)

european_union.jpg

Image source: 
pixabay.com

Publicația europeană Politico afirmă că Ungaria, Polonia și România urmăresc să transforme boom-ul economic în influență politică la nivel european.

Statele membre din Europa Centrală  sunt privite rău la Bruxelles  din cauza standardelor democratice, însă economiile lor sunt în frunte, atunci când este vorba despre expansiune.

România a avut anul trecut cea mai rapidă creștere economică din UE, cu o rată estimată de 6,4%. Polonia, Republica Cehă și Ungaria cresc și ele mai repede decât economiile majore din Occident.

În același timp, șomajul scăzut sporește încrederea consumatorilor și cererea internă, în timp ce fluxul continuu al fondurilor de coeziune ale UE aduce noi bani în regiune.

În unele țări, șomajul este atât de scăzut încât aceasta a devenit o problemă. Astfel că liderii politici din Europa Centrală și de Est înțeleg să ceară un cuvânt greu în ce privește viitorul UE.

"România s-a aflat, în 2017, în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere", spune pentru Politico ministrul român de externe Teodor Meleșcanu. El se declară convins că următorul deceniu va fi unul de consolidare. ”Suntem din ce în ce mai activi în toate dezbaterile UE cu privire la principalele teme legate de viitorul său", spune ministrul român.

Premierul maghiar, Viktor Orbán, a declarat în această lună că regiunea central-europeană "a contribuit mai mult la forța Uniunii Europene decât ar fi crezut în 2004", în momentul aderării.

Este aici o ușoară exagerare, deoarece economiile din Europa Centrală și de Est reprezintă încă o mică parte din PIB-ul global al UE. Dar, la Varșovia, factorii de decizie consideră că puterea economiei a avut deja un impact asupra rolului țării în Uniune.

Politico reamintește însă că Bruxelles a lansat la adresa Poloniei o procedură care poate duce în cele din urmă la suspendarea drepturilor de vot. Parlamentul European are în vedere declanșarea aceleiași proceduri  și împotriva Ungariei.

Parisul și Berlinul au criticat, de asemenea, Varșovia și Budapesta, dar ironia este că boomul economic menține popularitatea acestor guverne. Varșovia, Budapesta și București cheltuiesc mult pe programe care sunt foarte populare, dar care pot pune presiune asupra bugetelor.

Între timp, proiectele de infrastructură și dezvoltare continuă să se bazeze în mare măsură pe fondurile de coeziune ale UE. În Polonia, mai mult de jumătate din investițiile publice naționale între 2014 și 2017 provin din fonduri UE, în timp ce în România fondurile UE reprezintă peste 60% din cheltuielile publice. Contribuțiile la UE sunt depășite în mare măsură de fondurile primite din partea blocului.

Liderul maghiar Viktor Orbán a prezis cu îndrăzneală că grupul de la Vișegrad ar putea deveni nu peste mult timp contributor net la bugetul UE. Dar a precizat, de asemenea, că se așteaptă ca UE să continue să verse bani în regiune – altfel, țările de aici ar putea privi în altă parte. ”De exemplu, spre China”, a avertizat liderul ungar.

 

Încheiem cu două opinii despre Forumul Economic Mondial de la Davos. O reuniune care ilustrează, mai mult ca niciodată, schimbările profunde din lumea în care trăim.

"De zeci de ani, Occidentul se afla sub iluzia că nu poate exista o economie liberă și înfloritoare în afara sistemelor politice libere. Dar premierul indian Narendra Modi a prezentat o nouă filozofie la Davos, constată La Reppublica. Cea mai mare democrație din lume - amenințată de o derivă naționalistă care alarmează întreaga regiune - a fost într-adevăr prezentă la Davos. Ea vine și laudă piața liberă și o globalizare care și-a pierdut din strălucire. Când însă Modi a început să vorbească în hindi, sute de oameni au căutat febril seturile de căști pentru a auzi traducerea simultană. O scenă care simbolizează o lume care are probleme în a înțelege că își pierde centrul de greutate, de care se credea că este atât de sigură”, scrie ziarul italian.

Ziarul elvețian Le Temps crede că Davos poate ajuta la definirea unui nou contract social:

"Mulți speră că tehnologia va avea capacitatea de a impune o nouă paradigmă, oferind tuturor accesul la cunoaștere. Acest proiect a eșuat și acum tehnologia nu mai este soluția, ci o problemă. Companiile care domină lumea inovării avariază consensul public, împing consumul la limita dependenței de produsele lor și perturbă dezbaterea. ... Cum să direcționăm energiile în direcția dezvoltării durabile și, în același timp, respectând libertățile individuale? Momentul unui nou contract social a venit. Și Davos este unul dintre locurile unde acesta se definește".

Iar Le Monde remarcă prezența tot mai importantă a femeilor în cadrul summitului. Confruntat cu numeroase critici, Forumul Economic a decis în 2006 să facă un prim pas către egalitatea de gen prin publicarea regulată a unui raport privind inegalitățile dintre bărbați și femei. În acest an, organizatorii forumului au decis să meargă și mai departe, desemnând în exclusivitate femei în calitate de copreședinți ai evenimentului. Printre acestea Isabelle Kocher, director executiv al Engie, și Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internațional (FMI).

Revista presei internaționale din 25 ianuarie 2018