Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Conturile false rusești, un ”11 septembrie virtual”?

troll.jpg

Image source: 
pixabay.com

Pare un consens: Rusia a comis un "act de război"  echivalent cu Pearl Harbor sau 11 septembrie. În cazul în care lucrurile stau așa, reacția SUA va fi similară? Se întreabă publicația The Intercept.

În urma acuzațiilor de săptămâna trecută, în care se afirmă că 13 cetățeni și entități rusești au creat conturi false de social media și au sponsorizat evenimente politice pentru a semăna discordie în SUA, în clasa politică și media (cu câteva excepții notabile) aceste acțiuni  sunt comparate cu cele două atacuri cele mai devastatoare din istoria SUA. Peste noapte, ideea a devenit un clișeu virtual.

Dar, conchide publicația, atunci când exact aceia care invocă cele mai grave atacuri din istoria Statelor Unite refuză să spună și cum cred ei că ar trebui să răspundem, asta e o lașitate.

Pentru The Economist emailurile aparținând uneia dintre persoanele care au lucrat, pentru o vreme, în fabrica de troli sunt cât se popate de relevante. Este vorba despre Irina Viktorovna Kaverzina. Ea a creat identități multiple, fals americane și a postat mesaje menite să aprofundeze diviziunile rasiale și partizane și să sădească neîncrederea americanilor în democrație. Kaverzina a lucrat în cadrul Agenției de Cercetare a Internetului, organizație finanțată de un oligarh din apropierea președintelui Vladimir Putin.

"FBI ne-a făcut ceva probleme (nu, nu glumesc), așa că am avut mai mult de lucru, împreună cu colegii, pentru a ne atinge obiectivele. Am creat toate aceste imagini și postări, iar americanii au crezut că au fost scrise de ai lor”, povestea ea într-unul dintre mesaje.

La o primă analiză, șochează perfidia. La o analiză mai profundă, fragmentul ne oferă o privire rară asupra instrumentelor de care dispune echipa Mueller.

Se pare că echipa a avut acces, cu doar câteva luni în urmă, la e-mailurile scrise de agenții ruși, chiar și după ce aceștia au aflat că acțiunile lor erau în curs de investigare.

 

Baza Partidului Social Democrat votează începând de ieri cu privire la reînnoirea - sau nu - a marii coaliții de guvernare de la Berlin. Un test decisiv pentru viitorul Angelei Merkel, apreciază comentatorii.

Ultimul test a început, scrie Le Figaro. Cei peste 460.000 de activiști ai SPD sunt consultați cu privire la coaliția negociată cu creștin-democrații Angelei Merkel. Ei pot să decidă prin corespondență până pe 2 martie. Rezultatul, fără îndoială strâns, va fi cunoscut pe 4 martie. Dacă votul va fi ”ja”, guvernul german ar putea fi format în a doua săptămână a lunii martie, se spune în anturajul cancelarului. Dacă este "nein", va însemna prelungirea crizei. Pe scurt: GroKo (marea coaliție) sau haos.

Într-o analiză asupra situației din Germania, Agenția Reuters reamintește că, în ianuarie, cu o majoritate strânsă, delegații la congresul extraordinar al SPD au votat intrarea în discuții cu Merkel.

Acum, liderii SPD – interimarul Olaf Scholz și Andrea Nahles, care este așteptat să preia conducerea în aprilie - călătoresc în țară pentru a convinge membrii să aprobe acordul.

Ei subliniază faptul că au determinat-o pe Merkel să cedeze cele două ministere de top, Finanțele și Externele.

Un sondaj intern publicat duminică arată că membrii SPD ar prefera intrarea în coaliție. Însă nimic nu e sigur.

Tinerii social-democrați precum și aripa de stânga susțin cu mult aplomb votul negativ, iar mesajul lor i-a făcut pe mulți să rezoneze.

O campanie de atragere a oamenilor pentru a se alătura partidului în ideea unui vot împotrivă a reușit să sporească numărul membrilor cu aproximativ 24.000.

În aceeași notă, Bloomberg notează că ultimul obstacol în calea  celui de-al patrulea termen al cancelarului Angela Merkel poartă și un nume:  Kevin. El este un activist social-democrat născut în același an cu căderea Zidului Berlinului.

Șeful organizației de tineret a social-democraților, Kevin Kuehnert, de 28 de ani, a devenit chipul tânăr al frustrării partidului, argumentând că un loc în opoziție este mai bun decât o altă alianță cu așa-numita regină a Europei.

Kevin a devenit aproape omniprezent în talk-show-urile din Germania.

 

Președintele Emmanuel Macron se pregătește pentru o aterizare incertă în Parlamentul European, scrie într-un comentariu Agenția France Presse. El are nevoie de un sprijin politic puternic în legislativul european , însă misiunea sa este dificilă.

În timp ce șefii de stat europeni se vor întâlni vineri la Bruxelles pentru a discuta despre componența Parlamentului după alegeri, problema influenței domnului Macron asupra tectonicii forțelor politice europene rămâne nerezolvată.

Președintele Macron va merge în Parlamentul European pe 17 aprilie și are în față două scenarii posibile: să creeze el însuși un grup sau, varianta mai modestă, să se insereze într-un grup deja existent.

Prin urmare, ar fi mai curând de așteptat ca dl Macron să caute un spațiu politic organizat în jurul unei noi diviziuni: aceea între pro-europenii progresiști ​​pe de o parte și conservatorii eurosceptici pe de alta -  sperând să câștige forțe și de pe dreapta și de pe stânga. Baza abordării sale - discursul de la Sorbonna, din septembrie.

Dar în fața lui stau obstacole semnificative.

În primul rând, lipsa unei antene în Parlament, unde doar un singur europarlamentar francez este deschis către "En Marche",

Iar dacă Palatul Elysée pare să fi închis ușa unei apropieri de PPE din cauză orientării sale prea de dreapta este "condamnat la centru", după cum apreciază unul dintre veretanii popularilor europeni, Alain Lamassoure.

Ușa îi este deschisă însă dinspre formațiunea liberală ALDE. După cum apreciază liderul acestei formațiuni, fostul premier belgian Guy Verhovstadt, este nevoie de o a treia forță care să nu se teamă de reformele necesare. În multe state există bazele necesare, trebuie doar să îndrăznești să începi, a spus Verhofstat.

Revista presei internaționale din 21 februarie 2018
886