Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ziua cea mai întunecată a jurnalismului slovac

kuciak_bun.jpg

Candele în memoria jurnalistului slovac Ján Kuciak care a fost asasinat, împreună cu logodnica sa, luni, în locuința lor din localitatea Velka Maka, la cca 65 km est de Bratislava
Image source: 
Facebook / Alex Perici Calascione

Este titlul pe care îl dă publicația europeană Politico după ce, luni, tânărul jurnalist de investigație Ján Kuciak și logodnica sa au fost găsiți împușcați în locuința lor.

Chiar și în decada turbulentă care a urmat sfârșitului comunismului în 1989, nici un reporter nu a fost ucis niciodată în Slovacia”, notează Politico. ”Bătuți și amenințați, da - în mai multe rânduri. Dar niciunul nu a fost executat cu un singur glonț în inimă sau în cap.

Corupția în Slovacia este un cancer vechi.

Sub comunism, informatorii poliției secrete și membrii partidului se bucurau de avantaje materiale și sociale pentru a-și trăda colegii. Odată cu sosirea democrației, cei bine conectați s-au transformat în adevărați bandiți ai privatizărilor: de fapt, a ceea ce a fost transferul scandalos al aproape tuturor activelor națiunii către proprietari privați, prin licitații tulburi și cu mult sub valoarea reală.

Apoi, transferurile financiare de la țările mai bogate din UE către țările mai sărace au oferit o  mare oportunitate. Pentru a vă face o imagine, între 2007 și 2013, Slovacia a fost eligibilă pentru 11 miliarde de euro”, notează Politico.

Iar EU Observer titrează: Uciderea jurnalistului șochează Slovacia. 

Potrivit lui Tom Nicholson, un proeminent reporter de investigație, Kuciak tocmai se ocupa de grupurile de afaceri din estul Slovaciei care încasează subvențiile europene pentru agricultură și de posibilele legături cu mafia italiană din Calabria, așa-numita Ndrangheta.

Redactorul șef al publicației la care lucra Kuciak a anunțat că povestea va fi publicată "cât mai curând posibil". "De-abia ne-ați făcut mai hotărâți, nu ne-ați înfricoșat", a spus redactorul șef.

Pentru publicația slovacă SME, ”scopul crimei nu a fost doar acela de a reduce la tăcere o persoană, ci de a-i înfricoșa pe toți. Uciderea unui jurnalist este un atac asupra publicului larg și o lovitură sângeroasă pentru democrația noastră ".

Iar ziarul ceh Hospodářské noviny crede că această crimă ar putea folosi fasciștilor.

"Dacă nu reușim să dezlegăm firul uciderii lui Ján Kuciak, neîncrederea publică în forțele de securitate și în sistemul judiciar va crește. Și se vor amplifica cerințele pentru "o mână de fier". Iar dacă vreți să știți cum ar putea arăta mâna de fier, priviți  la fasciștii lui Marian Kotleba din parlamentul slovac. Calea spre fotoliile puterii ar putea deveni mai scurtă. Primul ministru Fico, care a promis o recompensă pentru găsirea făptuitorului, pare să fie conștient de acest risc".

 

Europa: amenințarea italiană. Este titlul editorialului din ziarul Le Monde. Un articol despre rezultatele incerte ale votului din alegerile de duminică, văzute ca o nouă amenințare la adresa coeziunii Uniunii Europene.

Între o Germanie care își caută guvernul și o Mare Britanie care pleacă, ultimul lucru de care are nevoie Europa este o Italie care dă în clocot.

În această țară, cofondatoare a proiectului european, una dintre cele mai euroentuziaste, această campanie electorală a fost marcată de afirmarea partidelor eurosceptice de toate felurile. Cu siguranță, spre sfârșitul cursei, Liga Nordului, o mișcare populistă de extremă dreapta, ca și Mișcarea 5 Stele și-au mai moderat criticile împotriva Bruxelles-ului și au renunțat la a evoca o ieșire din zona euro.

Unii analiști consideră însă această prudență târzie ca o mișcare tactică, încurajată de perspectiva unei viitoare victorii.

Cum a ajuns Italia aici? Este, fără îndoială, necesar să ne întoarcem în 2011, la demisia, sub presiunea comună a piețelor și a partenerilor europeni, a unui Silvio Berlusconi discreditat.
Mario Monti, care i-a urmat, cu siguranță, a evitat ca țara să fie plasată sub supraveghere, precum Grecia sau Portugalia. Dar costul social a fost primit foarte prost de italieni.

Singurătatea în care țara a fost lăsată să gestioneze afluxul de peste 600 000 de refugiați, începând cu 2013, a pus capăt atașamentului italienilor față de Europa. Lipsa solidarității europene a dat o lovitură teribilă popularității majorității de centru-stânga, condusă succesiv de Enrico Letta, Matteo Renzi și Paolo Gentiloni, scrie Le Monde.

 

Presa americană continuă să se ocupe de urmările atacului armat dintr-o școală din Florida, soldat cu 17 morți. Președintele Donald Trump a declarat luni că este dispus să modifice legislația privind armele, peste capul puternicei Asociații Naționale a Armelor (NRA).  

Dar, după cum remarcă revista Time, republicanii care controlează Congresul nu sunt atât de siguri. Ei preferă să ia în considerare doar limitări modeste în legislația privid armele:

În ciuda solicitărilor publice, liderii republicani au păstrat în general tăcerea după atacul care a lăsat  în urmă 17 morți și a deschis o nouă fază a dezbaterii despre arme, determinată în mare parte de activismul tinerilor supraviețuitori. Unii studenți i-au vizitat luni pe parlamentari.

Trump a insistat luni că, uneori, liderii politici trebuie să-i înfrunte chiar și pe cei din NRA, care își clădesc influența politică prin campanii bine finanțate și motivându-i pe susținătorii dreptului de a purta armă să meargă la vot”.

Doar că, după cum scrie The New York Times, chiar puternica NRA ar putea avea probleme cu finanțarea viitoarelor sale campanii. După atacul din Florida, mari companii precum Delta Airlines, United Airlines, First National Bank of  Omaha, compania de închireri auto Avis, asigurătorul MetLife și Symantec Computer Business și-au anunțat întreruperea legăturilor cu NRA.

După cum notează ziarul, este o încercare de a pune presiune pe parlamentari, producători de arme și autoritățile naționale de reglementare pentru o schimbare politică substanțială.

Revista presei internaționale din 28 februarie 2018
685