Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Se apropie sfârșitul motoarelor Diesel?

diesel1.jpg

Image source: 
pixabay.com

Un tribunal din Germania a decis: orașele din această țară pot impune interdicţii de intrare pentru mașinile cu motoare Diesel. Comentatorii văd aici un semn clar al declinului motorinei.

Este o recunoaştere a eşecului pentru politica şi industria germane, crede Deutsche Welle.

Oalele sparte le vor plăti acum şoferii germani de bună credinţă şi micile firme cu parcuri auto pe Diesel. Încercările de până acum ale politicienilor şi industriei auto de a rezolva problema prin update-uri de software au eşuat lamentabil. Soluţia adevărată implică tehnică grea şi costă mii de euro per automobil, bani pe care industria nu vrea să-i plătească. Nu a vrut până acum, interdicţiile de circulaţie ar putea schimba datele problemei. Altfel, interdicţiile de circulaţie nu vor putea fi evitate pe termen mediu. Și nu doar în metropole ca Düsseldorf şi Stuttgart, care au generat această dezbatere, ci şi în alte oraşe.

Dincolo de Ocean, Globe&Mail constată la rândul său că Dieselul este pe moarte, și încă repede. E o veste bună pentru oricine trăiește în orașe care se sufocă din cauza fumului și a dioxidului de azot. Este o veste proastă pentru industria germană a automobilelor, care și-a bazat în bună măsură expansiunea pe motorul Diesel.

Nu cu mult timp în urmă, benzina și nu motorina era combustibilul fosil preferat. Însă s-a constatat că motoarele Diesel funcționau mai eficient, ducând la o mai bună economie de combustibil și la o emisie mai mică de dioxid de carbon. Daimler, proprietar al Mercedes-Benz, BMW și Volkswagen s-au reorientat spre motorină. Cele mai multe mașini de lux din Germania, inclusiv SUV-urile Porsche, au început să fie echipate cu motoare diesel, iar VW a împins Dieselul pe piața din S.U.A., unde benzina era rege.

Iar revista de afaceri Forbes constată că, până acum, teoria era că, pe măsură ce Dieselul va cunoaște, treptat, o cotă de piață mai mică, vehiculele electrice și hibride ar umple rapid golurile. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece noile tehnologii nu prezintă încă avantaje economice și de utilizare pentru cumpărători.

Decizia instanței germane a fost o veste bună pentru ecologiști, dar declinul Diesel, care datează de câțiva ani, de la începutul scandalului manipulării datelor de către VW, va accelera problemele constructorilor auto. Multe alte orașe din întreaga Europă ar putea să urmeze exemplul celor germane.
 

Fostul președinte Barack Obama se alătură corului care îi critică pe giganții IT. Invitat să vorbească la Massachusetts Institute of Technology, fostul președinte american a atras atenția asupra rolului rețelelor sociale în viața democratică.

Discuția, care a avut loc la 23 februarie, ar fi trebuit să rămână în afara mass mediei, însă tocmai a fost făcută publică, spune Busines Insider, citat de Courrier International:

Obama a remarcat că Google și Facebook au o putere remarcabilă, cu potențial pozitiv incredibil . Este însă la fel de adevărat că rețelele noastre sociale sunt doar un instrument. Și organizația teroristă Stat Islamic poate folosi acest instrument, și neo-naziștii îl pot folosi.

Trebuie să rediscutăm, cu sinceritate, modelul de afaceri al giganților IT și să îi determinăm să recunoască faptul că afacerile de acest tip sunt în aceeași măsură și un bun public.

Va fi foarte greu să prevedem cum poate funcționa democrația pe termen lung în astfel de circumstanțe, a atras atenția fostul președinte american.

Companii precum Facebook și Google ar trebui să recunoască faptul că "au o influență enormă asupra culturii noastre", a declarat fostul lider de la Casa Albă, ale cărui comentarii au fost dezvăluite de Business Insider.

 

Frigul siberian care a cuprins întreaga Europă  ne amintește, printre altele, că multe evenimente politice sunt strâns legate de anomaliile climatice. Ziarul Francez Le Figaro propune o privire către trecutul Europei:

Acest val de frig siberian din 2018 i-a făcut pe mulți oameni să se simtă dependenți de fenomenele climatice aflate peste puterea lor. De această reamintire a umilinței, strămoșii noștri nu aveau nevoie. În trecut, clima își impunea domnia asupra vieții oameilor.

În 1694, vara ploioasă, apoi frigul și înghețul, au făcut mult rău. Foametea și epidemiile au provocat 1.300.000 de morți, aproape la fel de mulți ca și soldații francezi care aveau să fie uciși în timpul Marelui Război. În 1709, "marea iarnă", așa cum a fost numită, a dus la temperaturi de până la -23 de grade. Cel puțin șase sute de mii de francezi au pierit.

La începutul anului revoluționar 1789, oamenii sufereau deja foarte mult de pe urma înghețurilor și inundațiilor din 1786 și 1787.

Contemporanii au perceput adesea și urmările unor dezastre naturale provenite din alte țări sau chiar continente. Cutremurul de la Lisabona (1755) a fost resimțit în cea mai mare parte a Europei și, aparent, până în America de Nord.

În 1756, Emmanuel Kant a dedicat cataclismului de atunci o scriere de tinerețe. Această catastrofă internațională a contribuit la consolidarea opiniei publice europene.

În anul 1816, europenii și americanii, s-au confruntat cu anomalii nemaivăzute - temperaturi scăzute, ploi torențiale, zăpadă. Ei nu au putut lega atunci acest flagel de erupția vulcanului Tambora (Indonezia), care avusese loc în anul precedent, și care a fost, de fapt, cauza. Anul 1816  a fost denumit ”anul fără vară". Iar distrugerea culturilor a provocat revolte.

De aceea înțelegem că un mare istoric, precum Emmanuel Le Roy Ladurie, autor al unei istorii a climatului încă de la anul 1000, asociază datele istoriei Franței mai puțin cu evenimentele politice cât cu cele legate de climă.

Anul 1921, de exemplu: climat mediteranean în toată Franța, recolte timpurii, dar și câteva mii de decese, din cauza valului de căldură.

Revista presei internaționale din 1 martie 2018
1348