Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce ar putea conține legea anti fake-news din Franța (Le Monde)

fake_news.jpg

Image source: 
pixabay.com

Le Monde a obținut documentul trimis deputaților majorității parlamentare, care va servi drept bază pentru legea anti-fake news, propusă de președintele Macron. Ziarul francez prezintă câteva pasaje, pe care le și explică:

De exemplu, textul prevede mai multe condiții restrictive. Judecătorul ar trebui, desigur, să stabilească dacă o informație este fake, însă limitele acestui concept nu sunt clar precizate.

Apoi ar trebui să evalueze dacă este "posibil să altereze votul", astfel încât să aibă un impact semnificativ.

În cele din urmă, știri false ar trebui să fie difuzate „în mod artificial și masiv“: o referire la utilizarea publicității plătite pentru a promova conținut, de exemplu, pe Facebook, sau de a folosi conturi fantomă pentru a transmite automat mesaje pe rețele sociale.

Textul prevede o nouă "obligație de cooperare" impusă rețelelor sociale și furnizorilor de servicii internet: acestea ar trebui să ofere utilizatorilor un mecanism de raportare a informațiilor false. De asemenea, serviciile ar trebui să "informeze prompt autoritățile cu privire la orice activitate de diseminare informațiilor false care i-ar fi fost raportate".

Dar platformele în cauză ar putea adopta ele însele măsuri și mai restrictive.

Desigur, alegerile prezidențiale din SUA, în timpul cărora agenții de propagandă rusească au plătit pentru a promova conținutul pe Facebook, au  fost de natură să-i influențeze pe autorii textului. În timpul alegerilor, astfel de „platforme“ ar trebui să ofere informații „clare, corecte, transparente“  și să precizeze care este conținutul plătit, inclusiv identitatea plătitorului  (sau chiar sponsorul său) ca și suma cheltuită, peste un anumit prag.

Această prevedere este inspirată de cazul lanțului RT,  acuzat de Macron de „propagandă falsă“ în timpul campaniei electorale din 2017 precum și de site-ul de informații Sputnik, ambele finanțate de Rusia.

 

Donald Trump și-a reafirmat marți intențiile protecționiste, acuzând chiar Uniunea Europeană de faptul că "nu a tratat bine Statele Unite" în materie comercială. Iar aceasta pare să fi atras încă o demisie de la Casa Albă, cea a consilierului Gary Cohn. Motivele ar putea fi însă mai profunde.

New York Times scrie că demisia a urmat conversațiilor pe care Cohn le-a ținut cu președintele în ultimele săptămâni despre posibilitatea înlocuirii John Kelly în funcția de șef al personalului, au declarat persoane epropiate de această chestiune.

Marți, înainte de anunțul lui Cohn, Donald Trump respingea zvonurile despre o stare de haos în Casa Albă, recunoscând în același timp că tocmai el a creat în mod deliberat o atmosferă de confruntare. "Îmi place conflictul", a declarat el.

"Îmi place să am lângă mine persoane cu puncte de vedere diferite. Și cu siguranță am asta. Și apoi iau o decizie. Dar îmi place să văd asta. Și cred că este cel mai bun mod de a lucra”, a spus Trump citat de NYT.

Bloomberg pune demisia de la Casa Albă și pe seama  ciocnirilor violente din Charlottesville, Virginia, între adepții supremației albe și contra-protestatari. Afirmația lui Trump potrivit căreia s-au aflat "oameni foarte buni de ambele părți" ale conflictului, a atras o condamnare  pe scară largă, - inclusiv din partea lui Cohn, care este evreu.
 

 

Pe Bătrânul Continent, jurnaliștii se întreabă ce poate face Uniunea Europeană pentru a răspunde avântului protecționist al președintelui Donald Trump.

Le Nouvel Observateur ne informează că europenii exportă în Statele Unite oțel în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro anual și aluminiu de 1 miliard de euro. Măsurile americane, considerate protecționiste de către UE, ar putea genera pierderi de 2,8 miliarde de euro, potrivit calculelor Comisiei.

Mai mult, taxele lui Donald Trump ar putea, de asemenea, să devieze producția străină către Europa, nemaigăsind o piață în Statele Unite.

Ca răspuns, Europa s-ar putea întoarce împotriva unor anumite produse specifice americane, pentru a-i trimite un mesaj politic lui Donald Trump. De exemplu vizând exact companiile din statele americane care-i sunt cele mai favorabile președintelui american. În orice caz, un răspuns va avea nevoie de aproximativ trei luni pentru a intra în vigoare.

În cele din urmă, Bruxelles poate depune, eventual, împreună cu alte părți interesate - inclusiv China - o plângere comună către OMC, o procedură care de obicei durează doi ani. China este însă cel mai mare producător din lume și în mod obișnuit acuzat de subvenționarea producției sale.

Politico o citează pe comisara pentru Comerț, Cecilia Malmström, care îi transmite lui Donald Trump că încă mai are timp pentru a evita un război comercial. De asemenea, Malmström a contestat argumentul lui Trump potrivit căruia protejează securitatea națională.

"Avem o îndoială serioasă. Nu vedem cum Uniunea Europeană, prieten și aliat în NATO, poate fi o amenințare la adresa securității naționale în SUA", a spus ea.

Și, în context, o opinie din ziarul austriac Die Presse, citat de Eurotopics, sub titlul  Economia globalizată limitează puterea SUA:
"Bineînțeles că Trump poate începe un război comercial, dacă dorește. În acest caz, toate economiile lumii, inclusiv America, vor suferi. Obligațiuni americane în valoare de șase trilioane de dolari sunt în mâini asiatice și europene. Și acestea ar putea fi utilizate pentru a crea un dezastru pe piața de obligațiuni din SUA și, prin urmare, în finanțele statului american. ... Să nu uităm apoi de monopolurile mondiale precum Google și Facebook, care pot fi puse în discuție. Cu toate acestea, pentru moment, trebuie să trăim cu asta. Twitter în lupta împotriva protecționismului Casei Albe  - asta ar putea deveni chiar o binecuvântare".

Revista presei internaționale din 8 martie 2018
721