Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexit: controverse umoristice peste Canalul Mânecii

normandy.png

Ziarul fictiv ”Normandy Times” îndeamnă companiile britanice să "voteze cu picioarele " și să se mute în Franța, odată ce Marea Britanie iese din Uniunea Europeană...
Image source: 
adnormandie.fr

O campanie publicitară menită să promoveze investițiile în regiunea Normandia, din nordul Franței, în anticiparea Brexitului, a fost blocată de serviciile de transport din Londra. Motivul? Este "prea controversată". Presa de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii comentează evenimentul și accentele ironice nu lipsesc.

După cum scrie The Times, oficialii companiei de transport din Londra au interzis un anunț publicitar francez care, sub forma unui ziar fictiv, ”Normandy Times”,  îndemna companiile britanice să  - citez - "voteze cu picioarele " și să se mute în Franța, odată ce Marea Britanie iese din Uniunea Europeană. Și astfel, - citez din nou - să "lase în urmă temerile post-Brexit". Campania a fost însă blocată, deoarece ar putea fi controversată.

Agenția de Dezvoltare din Normandia speră într-adevăr să convingă întreprinzătorii să traverseze Canalul Mânecii, folosind pentru aceasta lungile culoare ale rețelei de metrou londoneze. Și, apelând la umor, ziarul fictiv The Normandy Times, promite: "Veți găsi procesul de relocare la fel de neted precum Camembertul sau stridiile lor", scrie The Times.

”Campania ar putea crea controverse sau poate ofensa sensibilitatea publicului",  scrie și The Independent, citând din motivațiile companiei londoneze de transport.
Ziarul britanic amintește că această campanie a fost elaborată de o agenție de publicitate din Londra, Splash Worldwide.

Totuși, campania va apărea în presa națională în următoarele zile. În plus, un autobuz promoțional va trece prin Birmingham, Bristol, Cambridge, Manchester și Londra", precizeză The Independent.

”Este umorul normal prea departe de umorul britanic? Pentru compania londoneză de transpost, răspunsul pare să fie da”, transmite și corespondentul ziarului Le Monde.

Și cotidianul Le Monde concluzionează: "în mod ironic, decizia companiei de transport din Londra nu a făcut decât să dea un și mai puternuic ecou campaniei de promovare a Regiunii Normandia"

În timp ce ediția franceză a Euractiv titrează sec: ”Pană de umor la metroul din Londra”.
 

Birmania construiește baze militare în satele musulmanilor Rohingya, incendiate în cursul violențelor din 2017. Sunt acuzațiile lansate de Amnesty International într-un raport publicat luni.

Într-adevăr, după cum arată și un documentar al Agenției France Presse, „noile dovezi indică faptul că autoritățile construiesc unități militare chiar în locurile în care ar trebui să se întoarcă membrii comunității Rohingyas“.

Violența armată, de după atacurile rebelilor Rohingya, a împins aproape 700.000 de membri ai acestei comunități musulmane în exil în Bangladesh,  ca urmare a unei unei campanii de "curățire etnică", potrivit ONU.

Denunțând dezvoltarea rapidă a infrastructurii militare de la începutul anului 2018, raportul Amnesty  se bazează pe fotografii din satelit și interviuri.

Imaginile din satelit arată apariția unor clădiri militare și chiar a unui heliport.

Amnesty International se declară, de asemenea, îngrijorată și de faptul că terenurile abandonate de Rohingyas sunt realocate către grupurile etnice budiste. Astfel, organizația pune sub semnul întrebării adevărata voință a autorităților birmaneze de a aplica un program de întoarcere a refugiaților.

Naționalismul este foarte puternic în Birmania, alimentat de călugări extremiști care denunță minoritatea musulmană Rohingya ca pe o amenințare la identitatea budistă a Birmaniei.

Armata rămâne puternică în ciuda instalării unui guvern civil condus de laureata Premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, în 2016. Militarii fac jocul naționalismului și nu își ascund ostilitatea față de grupul Rohingya.

Este extrem de dificil pentru jurnaliști și organizații internaționale, inclusiv ONU să verifice în mod independent acuzațiile, atrage atenția AFP, din cauza restricțiilor de circulație pe care autoritățile le-au impus în zonă.

 

Într-un demers fără precedent, rețeaua britanică BBC cere ajutorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a-i proteja pe jurnaliştii companiei, aflaţi în Iran.

BBC a anunțat că a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să protejeze drepturile jurnaliştilor săi aflaţi în Iran şi pe cele ale familiilor lor, denunţând "hărţuirile" autorităţilor locale.

Potrivit BBC, staţia sa în limba arabă este ţinta Teheranului încă de la lansarea sa, în 2009, anul alegerilor prezidenţiale, în legătură cu care Guvernul acuză intervenția unor puteri străine în procesul electoral. 

Apropiaţi ai echipei de televiziune au fost "arestaţi arbitrar şi reţinuţi", le-au fost confiscate paşapoartele şi li s-a pus interdicţie de călătorie, în timp ce jurnaliştii au fost supravegheaţi sau vizaţi de false acuzaţii. 

Reprezentanţii BBC vor vorbi miercuri în numele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ). 

Radio Europa Liberă amintește că hărțuirea s-a intensificat în 2017, atunci când autoritățile iraniene au inițiat o investigație penală, susținând că activitatea jurnaliștilor de la Serviciul Persan ar fi comis crime la adresa securității naționale a Iranului.

Acest lucru a fost însoțit de o hotărâre de înghețare a activelor,  în cazul a peste 150 de persoane, în principal personalul actual și fostul personal Dervisiului în limba farsi.  Ordonanța a împiedicat jurnaliștii și familiile lor să cumpere sau să vândă case sau alte proprietăți în Iran.

Washington Post afirmă că membri ai familiilor personalului personalului BBC din Iran au fost reținuți în mod arbitrar, supuși interdicțiilor de călătorie sau supravegheați de agenți ai serviciilor de informații. De asemenea, jurnaliștii din cadrul serviciului au fost vizați de "știri false și defăimătoare" în mediile guvernului iranian.

În octombrie, BBC a depus o plângere la ONU. BBC spune că  emisiunile sale sunt urmărite de aproximativ 18 milioane de persoane săptămânal.

Revista presei internaționale din 13 martie 2018
706