Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce ar fi avut Moscova interesul de a-și intoxica fostul spion?

may_putin.jpg

Theresa May și Vladimir Putin, în 2016 la Hangzhou
Image source: 
ALEXEI DRUZHININ / SPUTNIK / AFP

Revista Le Nouvel Observateur prezintă argumentele pentru o posibilă operațiune specială a serviciilor ruse.

Totul pare a fi o operațiune de pedepsire a unui spion și de eliminare a urmelor – o marcă a serviciilor de tip ”Smersh”, în limbajul agenților ruși. Totul, în baza unul calendar plin de semnificații (la 4 martie, cu câteva zile înainte de alegerile din Rusia) și printr-o procedură aleasă cu grijă - o otravă rară, dar identificabilă.

Serviciul actual al „SMERSH“ legat de FSB, moștenitorul fostului KGB si de SVR ( serviciul exterior), este urmașul celebrului „Departament V“ din Direcția 1 a KGB-ului, în care tatăl lui Vladimir Putin a servit pe timpul celui de-al doilea război mondial.

Chiar dacă Rusia nu mai este chiar o mare putere, serviciile sale secrete rămân printre cele mai bune din lume, mai ales în războiul de informare și dezinformare, dar și în operațiunile de eliminare.

Serghei Skripal nu mai avea prea multe informații  pe care să le poată furniza noilor  angajatori britanici din MI-6.

Eliminarea sa în Marea Britanie, adică acolo unde se credea la adăpost, ar fi o modalitate pentru Moscova de a da un exemplu, pentru a descuraja eventual alți candidați le trădare. Cu alte cuvinte, pentru a opri scurgeri de informații din serviciul secret rus.

Cel mai recent episod de acest tip pare să fi avut loc în foarte sensibila "afacere Donald Trump". Președintele american a fost acuzat în 2016, într-un raport al fostului spion britanic Christopher Steele, de diverse practivi perverse cu prostituate într-un hotel din Moscova. Practici care ar fi fost filmate de către autoritățile ruse.

Dar sursa lui Christopher Steele ar fi, potrivit informațiilor L'Obs, „ex“ -Generalul KGB, Oleg Erovinkin. Acesta a murit în decembrie 2016, la Moscova. O moarte suspectă, care sugerează o eliminare discretă.

De asemenea, există suspiciuni privind furnizarea de informații către Washington de către Serghei Mihailov, șef al Direcției a 2-a a Centrului pentru Securitatea Informației, arestat de către serviciile ruse în decembrie 2016, alături de alți trei specialiști în IT. Ei dunt deținuți în închisoarea KGB din Lerfotovo.

Acționând în Marea Britanie, Rusia a știut să aleagă punctul slab. În Londra, piața imobiliară este foarte dependentă de banii oligarhilor ruși care au transformat capitala britanică în a doua lor casă. În plus, slăbită de Brexit, Marea Britanie nu-și permite cu adevărat represalii masive împotriva Moscovei și oricum, a obținut o solidaritate minimală din partea europenilor. Măsurile de represalii anunțate de Londra sunt, pentru moment, la cote minime.

Dând un exemplu frapant pentru a opri scurgerile din serviciile sale, Vladimir Putin și-a permis să declanșeze o mini-criză internațională, care servește scopurilor sale de politică internă. Și asta, fără a risca penalități serioase. Pur și simplu, a fost o "spetz operatsiya", o "operație specială", așa cum îi place lui să spună.

Președintele Emmanuel Macron are în vedere să-și extindă mișcarea sa politică în Europa, scrie Der Spiegel.
Dar politicienii de la Bruxelles sunt mai degrabă îngrijorați din această cauză:

Peste doar câteva săptămâni, președintele francez Emmanuel Macron este așteptat să vorbească în plenul Parlamentului European.

Dar omul care a salvat Europa de la Marine Le Pen trebuie să se pregătească acum pentru o primire rece la Strasbourg. Macron nu ar trebui să fie surprins: la urma urmei, chiar el a spus că intenționează să continue în Europa ceea ce a început în Franța: distrugerea partidelor tradiționale de centru-stânga și centru-dreapta și înlocuirea acestora cu o nouă mișcare centristă .

Macron dorește să schimbe fundamental felul în care politica este practicată la Bruxelles și vrea să facă acest lucru în avantajul său. Însă, în timp ce Macron ar putea fi cel mai important lider al reformei europene, el nu are trupe la Bruxelles. En Marche! mișcarea sa,  dispune de un singur deputat în Parlamentul European și nu are un reprezentant în Comisia Europeană - comisarul francez, Pierre Moscovici, vine din partea Partidului Socialist.

Macron este însă interesat să aibă cel mai mare grup parlamentar posibil cu En Marche! după  alegerile din 2019 pentru Parlamentul European. Președintele francez se concentrează în mod special asupra creșterii propriei influențe, astfel încât  formațiunea sa să poată deveni o voce majoră în determinarea viitoarei conduceri UE, inclusiv a președintelui Comisiei, a președintelui Consiliului European și a șefului Băncii Centrale Europene (BCE).

Dealtfel, desemnarea următorului președinte al Comisiei Europene este decisivă și Macron nu intenționează să stea deoparte și să vadă cum alianțele de partid europene instalează pur și simplu pe unul dintre candidații lor, fără contribuția sa. El are planuri mari pentru Europa, iar această poziție, de președinte al Comisiei, este poate chiar mai importantă, spune Macron, decât funcția de președinte al BCE.

Importanța pe care Macron o acordă președintelui Comisiei este, totuși, o veste proastă pentru Michel Barnier. La Bruxelles, Barnier, care conduce negocierile pentru Brexit în numele UE, este considerat un candidat puternic pentru această funcție. Mai mult, sondajele arată că grupul său, PPE, este aproape sigur de victorie. Însă adepții lui Macron îl consideră pe Barnier un reprezentant al vechii Franțe - și el nu face parte din tabăra Macron.

La Berlin, se presupune că Emmanuel Macron va încerca să folosească negocierile viitoare privind reformele economice și ale uniunii monetare pentru a ajunge la un acord cu germanii privind numirile în funcțiile de conducere ale UE. Ar fi, cu alte cuvinte, un set de discuții destul de ambițios.

Revista presei internaționale din 19 martie 2018
678