Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce s-ar întâmpla dacă Anglia ar boicota Cupa Mondială din Rusia?

putin_wc.jpg

Președintele Vladimir Putin ține în mâini Cupa Mondială, în cadrul unei ceremonii desfășurate pe Stadionul Național Luzhniki din Moscova, septembrie 2017
Image source: 
kremlin.ru via wikipedia.com

Ministrul de externe britanic Boris Johnson a comparat Cupa Mondială de Fotbal din Rusia cu Jocurile Olimpice din 1936, organizate de Germania hitleristă. Rusia consideră ofensatoare afirmațiile șefului diplomației de la Londra. Iar presa vorbește despre contextul și consecințele acestei polemici.

Comparațiile cu Germania nazistă sunt un subiect deosebit de controversat în Rusia, amintește Washington Post. Uniunea Sovietică a pierdut mai mult de 20 de milioane de oameni în timpul celui de-al doilea război mondial și a fost teatrul unora dintre cele mai sângeroase bătălii din Europa, între 1941 și 1944. Până în zilele noastre, statul rus comemorează frecvent sacrificiile din timpul războiului.

Olimpiada de vară, dar și cea și de iarnă din 1936 au avut loc în Germania. Inițial, Germania a încercat să-i excludă pe sportivii evrei de la jocuri, ca și pe cei de altă rasă decât cea albă. Dar Hitler a renunțat, după amenințările cu boicotul. Uniunea Sovietică nu a participat oricum la niciun eveniment olimpic, până în 1952.

În Marea Britanie, Daily Express spune că ministrul de externe Boris Johnson se află sub o presiune crescândă din partea Parlamentului pentru a emite un avertisment clar către suporteri cu privire la riscurile călătoriei la Cupa Mondială din Rusia. În urma incidentului de la Salisbury, Boris Johnson nu a exclus posibilitatea ca Ministerul de Externe să le ceară în mod explicit fanilor să renunțe la a merge în Rusia, întrucât siguranța lor nu poate fi garantată. Aceste îngrijorări au devenit și mai puternice după  expulzarea unor oficiali ai ambasadei britanice, inclusiv însărcinatul cu supravegherea măsurilor de siguranță pentru suporteri. El s-a aflat printre cei 23 de diplomați britanici expulzați din Rusia la începutul acestei săptămâni, ca măsură de retorsiune la sancțiunile impuse de Theresa May în urma incidentului de la Salisbury.

Boris Johnson a exclus ca guvernul să ceară boicotarea Cupei Mondiale, însă a recunoscut că există preocupări privind siguranța fanilor.  

 

Dar ce se poate întâmpla dacă Federația de Fotbal din Anglia va decide, într-adevăr, să boicoteze Cupa Mondială din Rusia?

Publicația electronică Short List încearcă să dea un răspuns și, mai întâi, reamintește că există un singur caz de forfait la Cupa Mondială și, coincidență , există și o legătură cu Anglia.

La ediția din 1938, Austria bătuse Letonia într-un play-off pentru calificare. Cu toate acestea, după cum explică scriitorul Brian Glanville în celebra sa carte ”Povestea Cupei Mondiale”, "Anschluss-ul a înghițit Austria, ai cărei cel mai buni jucători au fost pur și simplu răpiți de echipa națională germană".

Locul Austriei a fost oferit Angliei, care în acel moment nici nu era  membru FIFA. Englezii au refuzat oferta, astfel că Suedia, adversarul desemnat al Austriei, în primul tur eliminatoriu la Cupa Mondială, a mers mai departe.

Acum nu se mai joacă meciuri eliminatorii încă din primul tur, așa că  retragerea Angliei ar lăsa grupa cu numai trei echipe, Belgia, Panama și Tunisia.

Mai recent, când Iugoslavia a fost interzisă la Campionatul European din 1992, locul a fost oferit Danemarcei – următoarea echipă din grupa de calificare. Și până la urmă, Danemarca a câștigat turneul, într-o manieră senzațională.

Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că acesta a fost un turneu UEFA, nu unul FIFA. Dacă însă s-ar aplica aceleași reguli, atunci locul Angliei ar reveni Slovaciei.

Potrivit regulamentelor FIFA , o retragere de la turneul final ar putea fi amendată cu sume cuprinse între 250.000 și 500.000 de franci elvețieni.

Însă FIFA poate impune pedepse suplimentare, inclusiv eliminarea de la viitoarele turnee. Așa că, dacă Anglia ar boicota Cupa Mondială, atunci i s-ar putea chiar interzice să participe la calificările pentru viitoarea Cupă Mondială, din 2022, din Qatar.
 

 

"Kurzii s-au aflat în fruntea luptei împotriva Statului Islamic. Merită ei acum cinismul marilor puteri? " Iată întrebarea pusă de ziarul Le Monde, după ce forțele turce au finalizat ofensiva asupra enclavei kurde Afrin:

”Fără kurzi, barbaria așa-numitei organizații Stat Islamic ar fi încă înfricoșătoare.

Astăzi, Turcia și aliații acesteia ocupă Siria de nord-vest. Cu alte cuvinte, aliatul nostru din NATO, Turcia, îi vizează pe kurzi, aliații noștri în lupta împotriva ISIS.

Pe teren, Ankara a recrutat mii de luptători arabi din Siria, majoritatea islamiști, inclusiv foști combatanți Al-Qaida și ISIS, după cum relatează jurnalistul Patrick Cockburn, unul dintre cei mai buni cunoscători ai regiunii.

Pentru a rupe Kurdistanul sirian, se constituie, astfel, o uimitoare alianță: Rusia, inamic al NATO, Turcia, membră NATO, și o vastă rețea de combatanți islamiști, în principiu, dușmani ai rușilor ...

Ce se va întâmpla?

Oare Statele Unite vor lăsa Turcia să atace districtele din regiunea Rojava, în care se află corpul principal kurzilor, susținuți acum de forțele speciale americane? Oare Washington și țările Uniunii Europene vor pune presiune pe Ankara pentru a-i lăsa în pace pe kurzi? Sau kurzii vor fi lăsați singuri în fața islamiștilor?

Aceștia din urmă, animați de ura împotriva kurzilor, se răzbună. Pe fiecare kurd căzut în mâinile lor - bărbat, femeie, copil – îl așteaptă violul, sclavia sau moartea.

În Irak, ca și în Siria, kurzii s-au aflat în fruntea luptei împotriva ISIS. Din punct de vedere istoric, au fost întotdeauna victime ale cinismului marilor puteri. Trebuie, într-adevăr, ca istoria să se repete?” – întreabă comentatorul ziarului Le Monde .

În legătură cu același subiect, The Guardian se întreabă ce va face Turcia după campania din Afrin. Ei bine, Ankara caută să-i organizeze și să-i instruiască mai bine pe rebelii aliați, oferind arme și chiar o soldă lunară fiecărui luptător care se alătură rebelilor.

Revista presei internaționale din 23 martie 2018
749