Macron trebuie să atace Siria. Cu sau fără Statele Unite (Foreign Policy)

Avertismentele repetate ale lui Macron, conform cărora Franța este pregătită să lovească în cazul în care arme chimice  vor fi din nou folosite în Siria, vor fi testate în zilele următoare, după atacul din suburbia rebelă Douma.

Nu este clar în acest moment  dacă Franța se poate baza pe faptul că Statele Unite se angajează să pună în aplicare toate liniile roșii împotriva regimului Assad. Dar chiar și dacă Statele Unite se abțin, președintele Macron ar trebui să se pregătească, pentru a lovi. În joc se află nu numai credibilitatea sa personală, ci și interesele naționale franceze.

Macron a stabilit, de fapt, două linii roșii: utilizarea armelor chimice împotriva populației siriene și accesul umanitar la civilii sirieni. Dupa ce a primit luna trecuta o delegație a majorității fortelor kurde siriene, el și-a reafirmat recent ambitiile, anunțând desfășurarea trupelor franceze în Siria de Nord-Est, pentru a sprijini stabilizarea dupa căderea statului islamic, mai ales in zonele kurde amenințate de Turcia.

Anunțul se înscrie în dublul obiectiv: de a împiedica revenirea organizațiilor teroriste și de a asigura protecția kurzilor, ambele sprijinite de opinia publică franceză.

Mai mult, aceste ambiții sunt, de asemenea, în concordanță cu interesele franceze, definite strict.

Macron se pregătește să viziteze Washingtonul pe 24 aprilie. Cei doi președinți au construit deja o relație personală puternică, exemplificată de succesul vizitei lui Trump la Paris din 14 iulie 2017. Francezii au o abordare tradițional pragmatică a relațiilor transatlantice, favorizând interesele franceze, mai degrabă decât o apărare comună bazată pe valorile lumii liberale.

Iar Macron a exploatat constrângerile interne ale Angelei Merkel și ale Theresei May, în țări în care Trump este profund nepopular, pentru a deveni principalul interlocutor european al Casei Albe.

Loviturile unilaterale franceze nu vor schimba fundamental balanța puterii în Siria, nici din punct de vedere militar, nici politic - în orice caz, nu în măsura unei acțiuni din partea S.U.A. Dar vor consolida credibilitatea angajamentelor actuale ale Franței în Siria, notează FP

Continuă dezbaterile din presa europeană după victoria detașată a lui Viktor Orban în alegerile ungare. De data aceasta, tema principală este legată de viitorul Uniunii Europene.

Victoria lui Orban marchează o viziune asupra UE total opusă celei a lui Emmanuel Macron, observă Le Figaro.

Cu victoria răsunătoare a omului forte de la Budapesta și revanșa euroscepticilor după victoria liberalilor din primăvara lui 2017, cele două tabere sunt demarcate, având drept țintă alegerile europene. Viziunea primului ministru Orban este radical opusă celei a președintelui Macron. Cu toate acestea, ei au un lucru în comun: dorința de a schimba Uniunea Europeană din temelii, profitând atât de destrămarea dreptei clasice, cât și de declinul anunțat al Angelei Merkel, scrie ziarul francez.

Iar în publicația oline ungară hvg, fostul redactor șef al ziarului Népszabadság observă că Orbán nu a acumulat niciodată atâta putere.

"De acum înainte, se poate aștepta la loialitate necondiționată și chiar o va cere, până și celor care au mai păstrat o urmă se presonalitate”.

Dar iliberalii disprețuiesc democrația, crede publicația poloneză online wPolityce.pl:

"Nu contează că ungurii au ales pentru a treia oară în mod democratic Fidesz. Ei au votat prost. Nu au votat așa cum ar fi trebuit. Ei nu au suficientă maturitate pentru democrație. Liberalii nu încearcă nici măcar să-și ascundă disprețul. Au trecut doi ani de când a fost auzită aceeași litanie despre cei peste cinci milioane de polonezi care chipurile, au dat PiS un cec în alb "să distrugă democrația". Este, de fapt, un dispreț pentru democrație ", crede publicația poloneză, citată de Eurotopics.

În timp ce în Austria, Die Presse consideră că Europa are de purtat dezbateri mai importante decât cele legate de Orban:
"Ar însemna  să-l onorăm prea mult, să-i dăm o importanță nejustificată. Accentul pe Orbán arată un lucru: goliciunea dezbaterilor într-o Europă care se conformează prea mult unei ideologii cu sens unic. Obiectiv vorbind, modelul de conservatorism național, al unei democrații cu trăsături autoritare, nu a reușit să facă emuli în afara granițelor ungare".

În sfârșit, euroscepticii britanici și-au anunțat planurile de a crea un muzeu al Brexitului, transmite Agenția France Presse. Dar ce ar trebui să conțină un astfel de muzeu?

Ei bine, ar trebui să prezinte istoria „luptei pentru independență“ din Regatul Unit împotriva Uniunii Europene. Vor fi expuse diverse postere sau insigne de campanie, fotografii, corespondență personală, materiele video sau audio.

Gawain Towler, secretar de proiect și fostul purtător de cuvânt al partidului britanic eurofob UKIP,  spune pentru AFP că, din moment ce există mai multe institute de integrare europeană, ai căror experți sunt suporteri ai UE, atunci de ce nu ar exista și o instituție care să susțină ideile contrare?

Inițiatorul a spus că muzeul va putea fi înființat în "doi sau trei ani", posibil în orașul Lincoln, în estul Angliei.

Și, evident, cei pro-UE nu vor fi invitați să participe la proiect. "Este o chestiune serioasă, este povestea noastră, este unul dintre momentele fondatoare ale istoriei noastre constituționale", a spus fostul purtător de cuvânt al UKIP.