Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Zuckerberg se scuză, dar nu convinge” (Courrier International)

zucker1.jpg

Mark Zuckerberg la ieșirea din biroul senatorului Diane Feinstein, Washington D.C., 9 aprilie 2018
Image source: 
Win McNamee, Getty Images North America, AFP

Este titlul din ediția electronică a revistei franceze Courrier International, după audierea în Senatul american a fondatorului Facebook. Publicația ne propune o privire asupra comentariilor din presa internațională pe acest subiect.

Zuckerberg, scrie revista franceză, și-a lăsat cel puțin două lucruri în dulap, înainte de audierea de marți: obișnuitul său tricou gri - înlocuit cu un costum convențional și cravată - dar, de asemenea aroganța, de care mulți l-au acuzat, după izbucnirea scandalului Cambridge Analytica.

USA Today notează că Zuckerberg a promis să facă mai mult și mai bine pentru a proteja datele personale ale utilizatorilor săi, dar „nu a reușit să oprească apelurile parlamentarilor din ambele partide, de reglementare mai strictă a gigantului media“.

Ziarul îl citează pe senatorul republican Lindsay Graham, care consideră că Facebook este "un monopol virtual, iar monopolurile trebuie reglementate". Conștient de faptul că un nou arsenal legislativ va fi probabil "dificil" de implementat, el consideră totuși că "autoreglementarea nu este răspunsul corect la abuzurile care s-au constatat pe Facebook".

Așa cum observă San Francisco Chronicle, consilierii de comunicare  ai multimilionarului de 33 de ani s-au dovedit inspirați, iar acesta a apărut dintr-o dată ”respectuos, încrezător și pregătit,“, dar mai ales ... a arătat că se căiește.

Dar „căința“  nu a fost suficientă pentru a potoli nemulțumirea  senatorilor, care au reamintit că Facebook nu se află la primele sale scuze publice și intimitatea a 2,2 miliarde de utilizatori merita ceva mai mult decât niște simple regrete.

Însă, așa cum comentează The Atlantic, unii așteptau mult mai mult de la audiere și nu au fost satisfăcuți. Revista consideră că senatorii s-au dovedit ignoranți cu privire la modul în care o companie precum Facebook, a reușit să ocolească multe subiecte.

„Există multe întrebări care nu au părimit răspuns din partea lui Zuckerberg. Și, dacă ne luăm după această audiere, întrebările vor rămâne pentru mult timp de aici înainte“, constată revista americană.

În Franța, Le Monde vorbește despre ”discreta răzbunare a Europei” la audierea lui Zuckerberg.

Mai precis, abordarea europeană, care încearcă să impună reglementări marilor grupuri digitale, pare să câștige teren în Statele Unite, după cum a reieșit din întrebările senatorilor americani.

"Europenii au dreptate în unele lucruri", a declarat Mark Zuckerberg la întrebarea republican Lindsey Graham, care a întrebat dacă europenii au avut dreptate în privința reglementării.

Dar, atrage atenția le Monde, chiar și cu această mică răzbunare, drumul rămâne unul îndelungat pentru cei care doresc o reglementare completă,  în Statele Unite sau în Europa, a GAFA – denumirea prescurtată a grupului de companii Google, Apple, Facebook și Amazon.

 

Cum ar putea acționa puterile occidentale în Siria? Revista americană Newsweek analizează diferitele opțiuni precum și posibilele răspunsuri din partea Rusiei.

Mai întâi, Newsweek reamintește că Rusia are legături strânse cu Siria, datând din epoca sovietică. Moscova a sprijinit independența siriană în 1946 și a înființat o bază navală în Tartus, în 1971. De asemenea, Rusia a făcut investiții considerabile în Damasc, planificând să construiască fabrici de prelucrare a cerealor, stații de pompare a gazului și să se implice în explorări petroliere.

Pe de altă parte, răsturnarea liderului libian Muammar el-Qaddafi în 2011 a fost considerată un afront de către Moscova, care a văzut aceasta ca pe o încălcare a legilor internaționale. În consecință, Kremlinul a căutat noi mijloace pentru a-și menține influența în Orientul Mijlociu.

Putin declara în ianuarie că forțele rusești au utilizat 215 de noi tipuri de sisteme de arme avansate în Siria. Cum va raspunde Donald Trump? Ei bine, președintele SUA nu ar fi el dacă n-ar fi impulsiv. Și de data aceasta, Trump pare să răspundă  în forță.

De altfel , Newsweek citează surse care spun că Donald Trump menține premanent legătura cu președintele francez Emmanuel Macron, ceea ce ne aduce la întrebarea finală ... Cum va răspunde restul comunității internaționale?

Ziarul britanic The Times descrie preocupările guvernului britanic legate de faptul că Marea Britanie ar putea fi marginalizată și își va pierde influența la Washington în favoarte Franței, dacă nu ar adera  la loviturile planificate de Trump împotriva Damascului.

Se spune că Marea Britanie pregătește rachete Tomahawk, în timp ce președintele francez îl prezează pe Trump să acționeze împotriva lui Assad.

Opțiunile pentru Marea Britanie ar putea include un submarin de atac Royal Navy înarmat cu rachete de croazieră Tomahawk. Sau avioane rapide ale Forțelor Aeriene Regale, care pot declanșa rachete de croazieră Storm Shadow.

Cu toate acestea, prim-ministrul britanic Theresa May a spus că trebuie să existe mai multe dovezi că într-adevăr Damascul a fost responsabil pentru atacul chimic.

În Franța, Le Nouvel Observateur consideră că există trei opțiuni și nu este sigur că Franța are aceeași viziune cu Statele Unite. Din partea franceză, există tentația de a spune că loviturile trebuie să se limiteze la stocurile de arme chimice. Cea de-a doua ipoteză se traduce printr-o intervenție asupra tuturor bazelor militare, dar pentru distrugerea avioanelor care ar putea lansa bombe. De asemenea, ar trebui să se stabilească o "zonă  de interdicție aeriană".

În cele din urmă, există posibilitatea de a lovi centrele de comandă ale armatei siriene.

Dincolo de acestea, este nevoie de un plan de acțiune, de tranziție pentru Siria, deoarece eliminarea lui Assad este esențială.

Revista presei internaționale din 12 aprilie 2018