Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vor semna cele două Corei, în sfârșit, un tratat de pace?

coreea.jpg

Președintele sud coreean Moon Jae-in și Kim Yo-jong, sora liderului nord coreean Kim Jong-un, la Pyeongchang, februarie 2018
Image source: 
KCNA/via REUTERS

Coreea de Nord și Coreea de Sud discută planurile de a pune capăt în mod oficial conflictului de 65 de ani dintre cele două țări. Sunt informațiile publicate de Newsweek.

Publicația americană citează ziarul sud-coreean Munhwa Ilbo, a cărui sursă o reprezintă un oficial guvernamental expert în diplomație și probleme de securitate.

Potrivit oficialului, care a rămas anonim, așa cum este obișnuit pentru figurile guvernamentale din Coreea de Sud, atunci când se discută cu presa probleme delicate, relaxarea tensiunilor și încheierea confruntării militare reprezintă o prioritate majoră pe ordinea de zi a summitului programat pentru 27 aprilie între președintele sud-coreean Moon Jae-in și liderul nord-coreean Kim Jong Un.

Oficialii celor două țări sunt foarte ocupați în prezent cu organizarea summitului, potrivit știrilor din Coreea de Sud. Mai multe întâlniri între reprezentanții celor două Corei sunt planificate pentru această săptămână pentru a finaliza detaliile, cum ar fi protocoalele de securitate și mediatizarea, în timp ce o linie telefonică directă între liderii celor două țări va fi înființată până vineri, raportează agenția de știri din Coreea de Sud Yonhap.

Cei doi lideri s-ar întâlni pentru prima dată în "Casa Păcii" sud-coreeană, o clădire din partea sudică a satului Panmunjom, unde părțile beligerante au semnat un armistițiu în 1953, la trei ani după începerea războiului coreean. Va fi pentru prima dată când un lider nord-coreean pune piciorul pe pământ sud-coreean, mai spune oficialul de la Seul.

Deoarece armistițiul nu a fost niciodată urmat de un tratat de pace, cele două țări rămân tehnic în război. Ele au stabilit Zona Demilitarizată de 160 mile ca o zonă de frontieră foarte bine păzită care separă cele două state. Orice discuții privind încetarea formală a ostilităților ar implica discutarea schimbărilor în această zonă demilitarizată.

Newsweek reamintește că președintele Moon a afirmat în cursul campaniei electorale de anul trecut că un acord de pace cu nordul este prioritatea sa majoră, împreună cu denuclearizarea peninsulei. În acest sens, Phenian ar trebui să se angajeze să renunțe la armele sale și să înceteze programele de îmbogățire a uraniului. 

Intențiile de merge spre un tratat de pace au fost exprimate și în cele două summituri anterioare ale liderilor coreeni, în 2000 și 2007, dar nu au produs un acord oficial.

 

Mergem în Rusia, unde, în urma unei decizii judecătorești, autoritățile au blocat populara rețea de socializare locală Telegram, după cum relatează Eurotopics citând presa rusă.

Motivul? Fondatorul său, Pavel Durov, a refuzat să acorde autorităților acces la datele criptate de pe chat, acces motivat de lupta antiteroristă.

După cum afirmă publicația de business Vedomosti, "Când autoritatea simte dorința de a întrerupe un serviciu pentru utilizatorii ruși, în mod clar nu va lăsa nimic să-i stea în cale: nici popularitatea serviciului, nici faptul că statul însuși îl folosește, nici explicațiile absurde pentru blocadă. După Telegram, următorul pe listă ar putea fi acum orice serviciu de mesagerie care are curajul de a sfida oficialii. Absurditatea interdicțiilor și a restricțiilor, împreună cu buldozerul ideologiei, reprezintă o combinație toxică iar rezultatul nu poate fi decât o mare doză de cinism".

Blocada este complet ineficientă, explică la rândul său Izvestia: "Există o mulțime de servere VPN și proxy pe care oamenii le pot utiliza pentru a ocoli interdicția - și statul nu le poate bloca pe toate. Pentru cineva care planifică un act de terorism, toate aceste blocade sunt practic irelevante. Mai mult, acum îi forțăm pe criminalii potențiali și reali să se ascundă în spatele ecranelor, ceea ce va face și mai dificil să-i urmărim".

 

Iar în Franța, cotidianul Libération cere nici mai mult, nici mai puțin decât demolarea suburbiilor problematice din jurul marilor aglomerări urbane. Cinci milioane de cetățeni francezi trăiesc în aceste ”banlieues”, scrie ziarul francez:

Ei bine, în loc de suburbii trebuie să facem orașe adevărate și nu noi planuri de renovare. Trebuie să regândim orașele. Nu putem să mai investim din nou în planificarea urbană, care nu face decât să consolideze o logică a arestului la domiciliu.

Să investim în demolarea și ruperea barierelor fizice dintre ansamblurile mari și țesutul urban din jur, să le reconectăm la o cultură urbană franceză care a reușit să-și impună modelul în multe orașe din Europa și din lume în cursul istoriei. Astăzi, cine ar dori să mai importe modelul suburbiilor franceze?

Realist vorbind, din moment ce am investit în zece ani 48 de miliarde de euro în renovarea suburbiilor, nimic nu ne-ar opri să ștergem totul pentru a reconstrui diversitatea socială reală. Trebuie să ne ocupăm de educație, de formare, trebuie să sprijinim dezvoltarea afacerilor, a culturii și a democrației locale.

Și să începem prin a pune problema suburbiilor pe agenda politică, prin însărcinarea unui ministru plin.   

Să inițiem programe de educație, inițial civică, însoțite de vizite în locurile simbolice ale Republicii noastre. În același timp, trebuie să depășim flagelul deșerturilor culturale prin proiecte în aceste suburbii.

În cele din urmă, să vedem aceste suburbii ca un laborator pentru a ne salva de la criza democrației noastre, ale cărei valori se destramă”.

Revista presei internaționale din 18 aprilie 2018