Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bugetul UE 2021-2027: Cine este bucuros, cine este trist sau furios …

pusculita.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Lansarea de către Comisia Europeană a propunerilor pentru Bugetul 2021-2027 deschide o lungă perioadă a negocierilor intense. Totuși, câțiva câștigători și perdanți încep să se vadă deja, arată publicația europeană Politico:

Cine este bucuros, cine trist și cine de-a dreptul furios din cauza proiectului de buget?

Bucuroși vor fi fermierii baltici. Agricultorii din Estonia, Letonia și Lituania sunt câștigătorii-surpriză. În timp ce mulți agricultori vor fi loviți de o reducere cu aproximativ 4% a subvențiilor directe, balticii vor primi o creștere de 13,6%.

Supărate sunt Austria, Danemarca, Olanda, Suedia. Acești contribuabili neți  la bugetul UE au două motive de supărare. Odată, fiindcă ar trebui să-și crească contribuțiile și a doua oară pentru că ar urma să piardă anumite rabaturi pe care le primeau până acum. 

Tanchiștii sunt însă bucuroși.  Comandanții spun că ar dura prea mult pentru a muta tancurile și alte echipamente pe întreg continentul dacă ar trebui să se răspundă unei situații de urgență. Bruxelles-ul intenționează să aloce 6,5 miliarde de euro din Fondul "Conectarea Europei" pentru modernizarea infrastructurii.

Triști sau chiar furioși pot fi ... cercetătorii britanici. Ce este mai rău decât să știi că ai pierdut o sursă majoră de venit pentru cercetarea de vârf? Cercetătorii britanici vor privi de pe margine cum alocația pentru următorul program de cercetare al UE, "Horizon Europe", crește cu aproape 30%. 

Marile companii sunt bucuroase. Nume precum Merck, Pfizer, Airbus sau Thalys, se numără printre firmele care participă la programul de cercetare al UE și vor beneficia în mare măsură de planurile Comisiei. 

Triști vor fi însă primarii și liderii regionali. Comisia propune o reducere a fondurilor de coeziune cu 7% .

 

Proiectul de buget al Comisiei Europene afectează statele din grupul de la Vişegrad. Şi totuşi, Europa Centrală şi de Est rămâne relaxată, după cum o arată un comentariu al corespondentului pentru Ungaria al ziarului Die Welt, articol găzduit de Deutsche Welle:

Polonia, Ungaria şi alte state din fostul bloc comunist au recuperat mult după aderarea la Uniunea Europeană. Parţial mulţumită sprijinului financiar european, dar mai ales pentru că, precum în Germania, guvernele actuale au grijă ca economia să meargă bine. În Ungaria, datoriile publice au scăzut din 2010 de la 82 la 70 de procente. De la 50 la sută din media comunitară, Ungaria a ajuns la aproape 70 de procente. Slovacia şi mai ales Cehia sunt chiar mai aproape de media europeană.

Din 2012, economiile din centrul şi estul Europei dau dovadă de mai multă dinamică decât restul UE. Cândva aceste state se vor transforma în contribuabili constanţi la bugetul comunitar. Nu vor mai fi cerşetorii UE.

Dezbaterea pe marginea bugetului este privită cu detaşare de mai noii membri comunitari. Discuţiile sunt considerate mai degrabă drept o încercare a UE de a tempera lunga criză europeană, prin suplimentarea banilor pe care sudul Europei îi cheltuie fără a da socoteală. Şi ca încercare de a pune presiune pe unele state precum Ungaria sau Polonia.

Pentru că aceste state, susţin unii, încalcă valorile europene şi periclitează coeziunea comunitară. Sau, din perspectiva Budapestei sau a Varşoviei, pentru că de aici pornesc întrebările existenţiale. Are sens să accepţi atât de mulţi migranţi în Europa? Are sens să îi distribui peste tot? Are sens să îngrădeşti tot mai mult suveranitatea statelor naţionale?

Dar, în final, ştim cu toţii că dezbaterile sunt mereu aprinse şi că se va ajunge la un compromis de pe urma căruia să nu sufere nimeni.

 

Presa internatională relatează despre intervenția brutală a poliției ruse împotriva celor care au protestat sâmbătă la Moscova și în alte mari orașe. Putin este susținut în continuare de majoritatea rușilor, dar semnele de nemulțumire se acumulează, spun comentatorii.

”Putin nu este țarul nostru". Sub acest slogan, - notează The Moscow Times - cel mai aprig adversar al lui Vladimir Putin, Alexei Navalny, le-a cerut manifestanților să se pronunțe "împotriva înființării monarhiei, împotriva corupției, a inegalităților, a cenzurii, a arbitrariului și pentru dreptului de a fi un cetățean real”.

Mai mult de 1.000 de persoane, inclusiv Navalny însuși, au fost reținute de poliție în timpul demonstrațiilor de sâmbătă, mai transmite ziarul rus de limbă engleză The Moscow Times.

Washington Post nu uită însă să precizeze că, potrivit sondajelor, Putin se bucură de sprijinul majorității rușilor din toate grupele de vârstă, care îl consideră drept garant al prosperității, stabilității și securității în fața unui Occident din ce în ce mai amenințător.

"Nu prea știu ce vor protestatarii, dar, din punct de vedere economic, suntem bine", spune o economistă de 37 de ani care nu și-ar da decât numele mic, Olga, și care trecea din întâmplare pe lângă mitingul de la Moscova. "De când Crimeea s-a reunit cu Rusia am fost loviți de sancțiuni, dar am dovedit că suntem capabili să stăm pe propriile noastre picioare".

New York Times afirmă însă că, în ciuda susținerii majoritare pentru Putin, protestele arată că nu toți rușii sunt de acord cu retragerea treptată a libertăților căștigate după destrămarea Uniunii Sovietice.

"Rusia va fi liberă", "Putin este un hoț", au strigat manifestanții.
Irina Șișlakova, profesoară de literatură rusă, a spus la mitingul de la Moscova că "Vladimir Putin a întărit mușchii Rusiei din punct de vedere geopolitic, neglijând în același timp bunăstarea oamenilor. Suntem obosiți de războaiele inutile", a spus ea.

Sociologii au remarcat, totuși, că sondajele indică acumularea unor nemulțumiri latente în rândurile clasei de mijloc moscovite. Protestele pot izbucni din nou, ceea ce ar explica nervozitatea Kremlinului și prezența masivă a poliției.

 
Revista presei internaționale din 7 mai 2018