Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Spre o confruntare directă Iran-Israel?

trump_acord_iran.jpg

Președintele Trump a semnat decizia de retragere a SUA din acordul nuclear cu Iranul, 8 mai 2018, Casa Albă
Image source: 
Reuters/Jonathan Ernst

În contextul anunțului președintelui Donald Trump legat de acordul nuclear cu Teheranul, revista franceză Le Nouvel Observateur se întreabă dacă nu cumva ne îndreptăm spre o confruntare directă Israel-Iran.

Prima confruntare, diplomatică, a culminat săptămâna trecută când Benjamin Netanyahu a prezentat într-o conferință arhivele programului nuclear iranian, furate de către agenții Mossad.

În ciuda faptului că experții nu au găsit nimic nou, prezentarea în Power Point a premierului israelian, sub titlul („Iranul minte“) a servit la distribuirea pe rețelele sociale a versiunii guvernului israelian  privind intențiile Iranului.

A doua etapă a strategiei israeliene se desfășoară în aceste zile. Fluturând spectrul unui conflict iminent, Ierusalimul speră că printr-o redefinire a acordului nuclear, Iranului să-i fie impusă în mod clar interdicția implantării forțelor sale militare pe teritoriul sirian.

Și evenimente care ar putea arunca în aer regiunea continuă: Statele Unite vor transfera în mod oficial ambasada lor la Ierusalim. În 14 și 15 mai, va avea loc în Gaza, „Marșul întoarcerii“, punctul culminant al mișcării lansate de Hamas și care ar putea aduce un aflux de protestatari împotriva barierei care marchează granița dintre enclava palestiniană și vecinul său israelian.

"Când mă uit la ce urmează, îmi spun că Statul Israel nu a văzut o astfel de lună periculoasă din 1967 și 1973", avertiza, acum câteva zile, Amos Yadlin, fost comandant al serviciilor de informații militare și șef al Institutului pentru Studii de Securitate Națională (INSS), referindu-se la perioadele care au precedat războiul de șase zile și cel de Yom Kippur. 

 

Președintele italian Sergio Matarella a propus instalarea la Roma a unui guvern neutru, care ar urma să gestioneze situația țării până la sfârșitul anului.  Presa este însă rezervată în privința șanselor unui asemenea guvern.

Italia are de ales între guvern "neutru" sau alegeri anticipate, consideră publicația electronică The Local Italy.

Un guvern "neutru" desemnat de șeful statului va conduce țara până când partidele vor conveni asupra majorității, dar numai până la sfârșitului anului. Dacă nu va exista un acord până în decembrie, președintele va chema la noi alegeri, la începutul anului 2019. Sau, e posibil să avem alegeri încă din iulie.
Atât Mișcarea cinci stele (M5S), cel mai mare partid din Italia, cât  și Liga Nordului, formațiuni care au obținut cle mai multe  voturi în alegerile din martie, înclină către a doua opțiune, scrie The Local Italy.

Și La Stampa vorbește despre respingerea propunerii președintelui Matarella de către conducătorii Ligii Nordului și ai Mișcării Cinci Stele.

"Când arbitrul nu mai are posibilitatea de a opri jocul; când propunerile sale sunt respinse chiar înainte de a le explica; sau când jucătorii dictează regulile fără respect față de ceilalți - atunci nu mai putem vorbi despre o criză politică. ... Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum în cei 60 de ani ai istoriei republicii”.

Însă, într-un interviu acordat publicației europene Politico, fostul premier italian Mario Monti susține, că "Guvernul prezidențial" este o variantă imposibilă.

Fostul prim-ministru ar susține mai degrabă prelungirea mandatului lui Paolo Gentiloni până la  noi alegeri, în octombrie.

Totuși , notează Politico, însuși Monti a condus un astfel de guvern neutru, în 2011 - când președintele de atunci, Sergio Napolitano, l-a rugat să vină în locul premierului demisionat Silvio Berlusconi pentru a ajuta țara să-și gestioneze problemele financiare.

De data aceasta, instalarea unei structuri similare nu ar funcționa deoarece "toate circumstanțele sunt diferite", a declarat Monti într-un interviu pentru Politico.

"La acea vreme nu ne aflam imediat după alegeri, ci de fapt cu un an și jumătate înainte de sfârșitul mandatului. Multe partide au fost atunci în favoarea mea și nimeni nu a propus alt nume", a spus Monti .

Cel mai probabil rezultat al discuțiilor actuale va duce la alegeri anticipate în luna octombrie, potrivit lui Monti. Dezavantajul este că partidele italiene, care și-au mai șlefuit  accentele eurosceptice înaintea ultimelor alegeri, ar putea aduce temele europene în mijlocul campaniei lor, de această dată.

"Șase luni după aceeea vor fi alegerile europene. În acest caz, ar fi un continuum de campanii electorale și mă tem că problema europeană se va întoarce", a spus Monti.

 

”A fost protestatar. Acum, Nikol Pashinyan este prim-ministru al Armeniei”. Așa titrează The New York Times după deznodământul crizei politice armene. Jurnaliștii se întreabă însă ce va urma.

Corespondentul Washington Post de la Erevan relatează cum mulțimea adunată în centrul orașului  a izbucnit în urale la aflarea rezultatului votului din parlament. Muzicieni rock  au evoluat toată ziua pe scena centrală, în fața unei mulțimi entuziaste, alcătuită în cea mai mare parte din tineri.

Săracă și fără ieșire la mare, Armenia este dependentă de Moscova pentru susținerea economică și dată fiind menținerea unui conflict cu Azerbaidjanul învecinat. Moscova operează două baze militare în țară, care, de asemenea, se învecinează cu Turcia și Iranul. Pashinyan a insistat să mențină relațiile atât cu Rusia, cât și cu Occidentul, în special cu Uniunea Europeană, iar echilibrarea celor două va fi cheia succesului său”, scrie zarul american.

O mie și una de întrebări apar, desigur, în acest moment, scrie Le Monde: ”De exemplu, despre programul său, pe care intenționează să-l dezvăluie doar în douăzeci de zile. Pashinyan a asigurat Rusia că politica externă nu se va schimba. Urgența este însă internă: lansarea unor alegeri corecte și transparente, eliminarea corupției guvernamentale, separarea lumii afacerilor de cea a politicii. Și toate cu o majoritate parlamentară nefavorabilă ...  Grea provocare”.

Revista presei internaționale din 9 mai 2018