Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Turcia, o putere tot mai influentă în Balcani

turquia_erdogan.jpg

Recep Tayyip Erdogan
Recep Tayyip Erdogan
Image source: 
credit foto: rfi.fr / Murat Cetinmuhurdar/Presidential Palace/Handout via REUTERS

Liderii UE se vor întâlni joi cu omologii lor din șase țări din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia. Summitul are loc la Sofia. Iar publicația europeană Politico vorbește despre influența tot mai crescută a Turciei în regiune.

 

La un secol după ce turcii au pierdut Balcanii, moștenitorii imperiului fac încă o incursiune. În timp ce UE se îngrijorează de rolul Moscovei în curtea sa din spate, de fapt Ankara e cea care și-a sporit influența acolo.

Iar liderii europeni sunt cu atât mai îngrijorați cu privire la influența extinsă a Turciei în Balcanii de Vest, cu cât această țară adoptă o direcție tot mai autoritară.

Nu prezența economică a Turciei este ceea ce îngrijorează cât faptul că Turcia ar putea obține influență politică în detrimentul Bruxelles-ului.

Turcia consideră Balcanii ca făcând parte din sfera sa naturală de influență, ca fostă putere imperială. În perioada sa de maximă glorie,  Imperiul Otoman s-a oprit doar la porțile Vienei .

În timpul guvernarea lui Erdoğan, Turcia a investit eforturi și bani în câștigarea unei poziții politice, culturale și economice tot mai mari în Balcanii de Vest. El a oferit ajutoare pentru dezvoltare, a condus proiecte majore de infrastructură, a deschis universități și a refăcut moschei, a încurajat întreprinderile turce să investească în regiune și a promovat dialogul între comunitățile divizate.

Dar activitatea politică a Ankarei are o latură mai întunecată. Erdoğan și miniștrii turci au făcut presiuni asupra țărilor din Balcanii de Vest pentru a lua măsuri împotriva adepților imamului Fethullah Gülen din SUA, pe care Ankara îl acuză că a stat la originea tentativei de lovitură de stat din 2016.

În martie, agenții turci au adus șase suspecți güleniști din Kosovo în Turcia - aparent fără cunoștința premierului kosovar, care și-a concediat ministrul de interne și șeful serviciilor secrete. Rudele celor șase au descris acțiunea drept o "răpire".

Planul lui Erdoğan de a organiza un miting în capitala Bosniei Saraievo în 20 mai, înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din Turcia din iunie, demonstrează, de asemenea, amploarea influenței sale în regiune. Țările din Europa de Vest au interzis mișcări similare înainte de referendumul constituțional din  Turcia de anul trecut.

Cu toate acestea, mulți observatori din Turcia, inclusiv critici ai guvernului, susțin că țara lor nu concurează cu planurile UE în Balcanii de Vest, ci mai degrabă completează eforturile blocului.
Majoritatea analiștilor susțin că, în orice caz, ar fi inutil pentru UE să încerce să reducă prezența Turciei, având în vedere legăturile istorice de lungă durată.
 
 
O frază controversată din discursul lui Jared Kushner la ceremonia de deschidere a ambasadei americane la Ierusalim a fost cenzurată chiar de situl oficial al Casei Albe. Le Nouvel Observateur descrie situația.

„Cei care cauzează violența sunt o parte a problemei, nu a soluției“, a spus ginerele și consilierul lui Donald Trump Jared Kushner, în discursul său de la inaugurarea ambasadei SUA la Ierusalim. Astfel, el a vorbit, implicit, despre violențele de la granița dintre Israel și Fâșia Gaza, soldate cu mai mult  de 50 de morți.

Aceste observații au fost transcrise în mod ciudat de Casa Albă pa pagina sa oficială, după cum au observat  medii de informare americane.

Comparația dintre cele două texte arată că fraza împotriva protestatarilor a dispărut complet. Transcrierea include însă fidel formularea lui Kushner potrivit căreia „celebrarea“  deschiderii unei ambasade americane în Ierusalim „nu reflectă o dezangajare pentru o pace durabilă.“

Jared Kushner, asistat de Jason Greenblatt, Reprezentant Special pentru negocieri internaționale, a fost luat de socrul său la dialogul care ar fi urmat să repornească procesul de conciliere între israelieni și palestinieni.
Însă anunțul din 6 decembrie privind Ierusalimul a pus capăt dialogului. Enervați, liderii palestinieni refuză acum să mai discute cu negociatorii americani.

Până în prezent acest celebru plan de pace nu a fost prezentat, astfel că mai mulți diplomați străini pun la îndoială faptul că ar existat vreodată.
 
Iar pentru New Statesman, inaugurarea ambasadei americane la Ierusalim a fost doar unul dintre numeroasele motive de revoltă ale palestinienilor.
Autorul articolului, universitarul de origine israeliană, Daniel Amir, spune că ar fi o greșeală să credem că tot ceea ce s-a întâmplat luni a fost doar o  reacție furioasă  la inaugurarea în desfășurare de la Ierusalim.

Zi de zi, locuitorii din Gaza suferă din cauza penuriei de apă și electricitate. Șomajul este endemic. Această situație deja dureroasă este exacerbată de restricțiile dictate de Israel asupra tuturor călătoriilor pe uscat și pe mare. Și acest sentiment de izolare este amplificat și de decizia Trump de a bloca o plată de 65 milioane USD către Organizația Națiunilor Unite, destinate  refugiaților palestinieni.

Este puțin probabil ca demonstrațiile să se oprească aici.

De cealaltă parte a liniei, în Israel, prezentarea demonstrațiilor  palestiniene ca fiind doar urmarea manipulării din partea Hamas îi permite lui Netanyahu să ignore „nemulțumirile legitime ale oamenilor din Gaza“ și să pozeze ca apărător al siguranței țării ".
Această temă îl face foarte popular", continuă revista britanică. Cazurile de corupție sunt uitate, iar relația privilegiată a primului-ministru cu Donald Trump dă un lustru prestigiului său pe scena internă.

Revista presei internaționale din 16 mai 2018
800