Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


La ce ajută sancțiunile economice internaționale?

peterson.jpg

Experți de la Peterson Institute for International Economics într-o conferință de presă
Image source: 
Facebook / Peterson Institute for International Economics

Încă în anul 432 î. Hr. omul de stat atenian Pericle a încercat să exercite presiuni prin introducerea de sancțiuni economice, scrie Deutsche Welle. Tot de atunci datează și întrebarea dacă aceste sancțiuni sunt mijlocul potrivit pentru a determina guvernul unei țări să-și modifice comportamentul.

Cercetătorii de la Peterson Institute for International Economics din SUA au construit, începând cu anii '90, o bază de date cuprinzătoare și au analizat 200 de cazuri de aplicări de sancțiuni economice - de la perioada Primului Război Mondial până la începutul secolului 21.

Concluzia: în aproximativ o treime din cazuri sancțiunile au avut efect, determinând schimbarea comportamentului statului penalizat. Dar cifra este foarte controversată. Alți cercetători cred că sancțiunile sunt eficiente în mult mai puține cazuri, doar 5%.

Mai ales în cazurile în care sunt exercitate și presiuni militare, nu se știe ce rol exact mai au sancțiunile economice.

Sigur este că sancțiunile sunt mai eficiente atunci când sunt impuse unor state democratice decât unor regimuri autoritare.

Cuba și Coreea de Nord sunt exemple elocvente în acest sens. În ambele cazuri, sancțiunile nu au dus și la schimbarea direcției politice a acestor țări.

Cât despre Iran: după sancțiunile impuse de SUA în 2010 și de UE în 2012, exporturile de țiței s-au prăbușit dramatic, iar economia a scăzut cu o treime. Dar nu se știe dacă acesta a fost motivul pentru care s-a ajuns la încheierea acordului nuclear  din 2015.

Din punctul de vedere al politologilor, Trump pare să fi greșit prin aceste noi sancțiuni impuse Iranului. Dar asta doar dacă președintele american vizează cu adevărat Iranul prin aceste manevre.

Însă pentru Trump sunt importante și obiectivele de politică internă și felul în care se poate prezenta în fața electoratului american. "Este vorba de credibilitatea sa, de posibilitatea de a se putea prezenta drept omul puternic de la Casa Albă", spune un expert consultat de publicația germană.

 

Cum era de așteptat, Nicolas Maduro a câștigat fără probleme alegerile prezidențiale din Venezuela, boicotate de opoziție. Comentatorii se întreabă însă ce se va întâmpla de aici încolo în această țară sud-americană.

Unii analiști cred că Maduro ar fi putut câștiga și fără să altereze votul într-o asemenea măsură, întrucât guvernul său oricum a creat un teren de joc neuniform, scrie Chicago Tribune.  

Mulți venezuelenieni se temeau că dacă nu votează cu Maduro își vor pierde locuri de muncă sau beneficiile - în special coșurile guvernamentale de alimente subvenționate, denumite cutii CLAP.

Oficialii guvernamentali au înființat centre de înregistrare pentru primirea acestor beneficii pe lângă secțiile de votare, uneori chiar în interiorul acestora.

Având în vedere că victoria lui Maduro era așteptată, analiștii spun că adevărata întrebare va fi ce se va întâmpla după alegeri.

Țara se prăbușește. Militarii și polițiștii sunt și ei nemulțumiți. Serviciile de apă, electricitate și transport se descompun, generând un număr tot mai mare de micro-proteste în întreaga țară.

Se destramă și industria petrolului - principala resursă pentru o națiune care dispune de cele mai mari rezerve din lume. Luna trecută, producția a scăzut la 1,43 milioane de barili pe zi - mai puțin decât producea Venezuela în 1950.

Iar acțiunile judiciare împotriva Venezuelei, depuse de creditori străini, au provocat panica guvernului, care și-a chemat înapoi navele petroliere, de teamă că încărcătura sau chiar petrolierele cu totul ar putea fi confiscate.

Întrebarea acum este dacă presiunea va atinge punctele sensibile ale guvernării Maduro - o facțiune a armatei s-ar putea întoarce împotriva sa. În timp ce tăcerea tuturor disidenților în același timp devine matematic imposibilă.
 

Iar acum mergem în Bulgaria, unde recolta de trandafiri este extrem de bună în acest an. Cu toate acestea, producătorii sunt îngrijorați.

Motivul,  scrie Courrier International, preluând o depeșă France Presse, este prăbușirea prețurilor. Și, după cum se știe, Bulgaria se numără printre principalii furnizori de trandafiri din lume.

Producătorii din „Valea Trandafirilor“, situată la poalele de sud ale Munților Balcani, au ieșit în stradă sâmbătă, aruncând petale de trandafiri pe jos și dând vina pe distilerii, care oferă pentru producția lor un preț - spun ei - mizerabil.

Foto: AFP

Kilogramul petalelor de trandafir este cifrat în acest an la 1,3 leva, în timp ce în anii anteriori a fost de 4 până la 6 leva.
Cu o producție anuală de aproximativ 1.500 de kilograme de esență de trandafiri, Bulgaria este unul dintre cei mai importanți producători ai acestui ulei esențial. Bulgaria concurează pe această piață cu Turcia, Iran și Maroc. Nu mai puțin de 3.500 de kilograme de petale sunt necesare pentru a extrage 1 kilogram de ulei, vândut pentru aproximativ 6.000 de euro.

Potrivit ministrului agriculturii, Bulgaria va recolta 16.000 de tone de petale în acest sezon, cu 25% mai mult decât în ​​2017, datorită creșterii cu 22% a suprafeței cultivate și a condițiilor meteorologice favorabile.

Dar această cantitate depășește capacitatea distileriilor, spune ministrul bulgar al agriculturii.

Guvernul de la Sofia s-a angajat să subvenționeze achiziționarea producției și să propună o "lege privind trandafirul" pentru a apăra marca bulgară. Unii exportatori amestecă în prezent uleiurile bulgărești cu cele importate din Turcia sau Iran, care "compromit" marca bulgară, potrivit ministrului de resort.

Revista presei internaționale din 22 mai 2018
842