Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noile riscuri care vin odată cu GDPR

dgpr.jpg

Image source: 
pixabay.com

Astăzi intră în vigoare în Uniunea Europeană Regulamentul general privind protecția datelor. Iar unii comentatori de presă atrag atenția și asupra unor noi riscuri care vin odată cu noile reglementări.

Regulamentul poate sfârși prin a-i incomoda chiar pe cei cărora le era destinat, se teme ziarul austriac Kurier:

"Ca să fim cinstiți, dacă doriți să utilizați în continuare Google și Facebook, veți accepta orbește paginile  cu termeni și condiții. Dar va fi mult mai ușor să vă eliminați adresa dintr-o listă de corespondență a unei companii de dimensiuni mici (dacă nu sunteți siguri). Aceasta ar putea însemna că întreprinderile vor trebui să utilizeze cu atât mai mult Google pentru a continua să se adreseze clienților.. "

În Germania, Handelsblatt afirmă că Regulamentul nu oferă răspunsuri reale la o întrebare cheie:

"Cum poate fi obligată o companie să ofere transparență în privința algoritmilor, de exemplu? Nu va dura mult până când calculatoarele să poate fi antrenate să ia decizii importante pentru milioane de oameni - în trafic, la cumpărături și în căutarea unui loc de muncă. Companiile utilizează deja algoritmi pentru a vizualiza aplicațiile de locuri de muncă. Cum să ne asigurăm că nu discriminează nici un solicitant? Ce autoritate poate verifica acest lucru? Ce bariere de avarie trebuie să pună statul aici? Răspunsurile la astfel de întrebări ar spori încrederea oamenilor în noile tehnologii. GDPR se ocupă de subiectul important al datelor, dar nu prevede reguli pentru subiecte cheie ale viitorului”.

Iar Irish Examiner avertizează: ”Criminalii cibernetici vor inunda Europa cu spamuri prin e-mail despre GDPR.
Experții în materie de securitate digitală au avertizat deja că
utilizatorii sunt expuși unor escrocherii sofisticate de phishing. Clienții platformei de rezervări Airbnb se numără printre cei care au căzut victime ale înșelătoriei. Infractorii trimit notificări false  privind GDPR clienților, cerându-i să confirme datele de conectare sau informațiile personale”
.

 

Constituirea noului guvern din Italia marchează o revenire a valului mișcărilor de extremă dreapta pe vechiul continent, arată o analiză propusă de ziarul le Monde. Numeroase state europene sunt guvernate azi de coaliții care conțin partide extremiste:

”Italia se adaugă, de fapt, Austriei, Finlandei și Bulgariei, unde partidele de extremă dreapta sunt în coalițiile de guvernare. Ba chiar și Slovaciei ... unde în coaliție se află un partid de extremă stânga.

Suveraniste, populiste, eurosceptice sau de-a dreptul eurofobe, uneori deschis rasiste și xenofobe, partidele de extremă dreaptă în Europa au multiple fețe. Dar principalul lor motor din ultimii ani l-a constituit criza migrației și lupta împotriva islamului - cu excepția Spaniei, unde mișcările extremiste de dreapta au redobândit vizibilitate în cadrul crizei catalane, militând pentru unitatea țării.

Proliferarea conflictelor și sosirea unui număr foarte mare de migranți a avut ca efect colateral intensificarea sentimentului anti-imigrație, care animă grupurile de extremă dreapta de peste tot: în Malta, unde până de curând, nu a existat vreo mișcare de dreapta, activează din 2016, Mișcarea Patriotică Malteză.

În Cipru, Frontul Popular Național este în creștere, inspirat de mișcarea de Zori Aurii din Grecia.

Această obsesie securitară (închiderea frontierelor, controlul străinilor ...) și izolaționismul sunt, de asemenea, împărtășite de partidele de dreapta „dure“. Ca în Ungaria, unde este din ce în ce mai greu să facem distincția între dreapta și extrema dreaptă.

Partide ultraconservatoare sunt de asemenea la putere în Belgia și Polonia, unde guvernele transmit sentimente eurofobe sau, cel puțin, eurosceptice”.

 

Duminică va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Columbia. Și, se pare, într-un peisaj politic schimbat, după cum transmite Agenția France Presse:

”... Sau, cel puțin promisiunea schimbării este palpabilă. Nicicând această țară condusă istoric de dreapta nu a fost atât de sedusă de un politician de stânga.

Fost primar al capitalei, și luptător într-o grupare de gherilă dizolvată, Gustavo Petro a reușit ceva greu de imaginat. La 58 de ani, acest cititor pasionat al lui Gabriel Garcia Marquez și fost senator, se află pe locul doi înainte în prima rundă a alegerilor prezidențiale de duminică.

Dacă sondajele vor fi confirmate, va fi primul candidat de stânga  ce accede în a doua rundă a prezidențialelor. Ceea ce-i va da dreptul să se confrunte, pe 17 iunie cu principalul său adversar, Ivan Duque,  omul fostului șef de stat Alvaro Uribe.  

Într-una dintre cele mai polarizate țări din cele două Americi, după Haiti și Honduras, discursul lui Petro în apărarea celor umili a ușurat drumul către acordul de pace din 2016, care a permis dezarmarea gherilei marxiste  FARC și transformarea ei într-un partid politic.

La 17 ani, Petro s-a alăturat Mișcării 19 aprilie, dată care coincidea cu ziua sa de naștere, în 1960.

Această grupare de gherilă a avut la bază insurecția tinerilor urbani de stânga, care puneau la îndoială marxismul și s-au revoltat în 1970 împotriva fraudei electorale din partea Partidului Conservator. Douăzeci de ani mai târziu, Mișcarea a depus armele și a ajutat la elaborarea constituției din 1991.

Petro, candidat al formațiunii Columbia umană, predică iubirea împotriva urii cauzate de violență și polarizare. Adversarii săi îl acuză de un „Castro-Chavism“ însă el neagă. Și, deși a fost criticat pentru gestionarea necorespunzătoare a orașului Bogota , între 2012 și 2015 și pentru temperamentul său autoritar, Petro este susținut mai ales de tineri și în clasele populare”.

Revista presei internaționale din 25 mai 2018
859