Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce urmează după eșecul G7?

trump_g7.jpg

Președintele american Donald Trump la recent încheiatul summit G7 din Canada
Image source: 
Twitter / rfi.fr

"Am crezut că summitul anual al G7 ar putea întări legăturile slăbite de litigiile comerciale. Dar totul s-a încheiat  cu o confruntare verbală între Donald Trump și liderul canadian Justin Trudeau, un schimb de replici care amenință că va conduce spre un adevărat război comercial", consemnează cu regret The Washington Post.

În timp ce Le Monde privește și către Vladimir Putin, care tocmai se întâlnea cu omologii săi din China și Iran în cadrul reuniunii anuale a Organizației de Cooperare de la Shanghai. Și care nu a scăpat ocazia de a glumi pe seama bâlbâielilor din cadrul G7, cerând o "cooperare reală".

Văzut din Germania, acest summit va rămâne în anale ca "un dezastru istoric", spune Der Spiegel, care arată că Trump "îi amenință pe partenerii săi să pună capăt comerțului liber". În patruzeci de ani de existență a grupului, "nu a avut loc niciodată o astfel de lovitură, niciodată un participant nu i-a păcălit atât de mult pe partenerii săi", conchide revista germană.

În context, Financial Times vede o singură ieșire din situație: încheierea de noi alianțe, fără Statele Unite:

G6 și alții ar trebui să  profite de fiecare oportunitate pentru a rezista protecționismului, încercând să-l ocolească pe Trump, prin  acorduri comerciale care să excludă Statele Unite. Acești parteneri trebuie să mențină funcționarea corectă a dispozitivului de cooperare globală până în momentul în care, să sperăm,  rațiunea revine la Casa Albă. Acest weekend ne-a lăsat să vedem o lume deraiată, în care Statele Unite au abdicat de la responsabilitățile lor. Restul lumii ar trebui să tragă  concluziile necesare".

Indignarea este inutilă, crede însă ziarul belgian De Morgen:

Americanii care au votat Trump îi consideră pe Trudeau și Merkel drept niște imbecili și văd un adevărat guru în cel care-și trimite tweet-uri de la bordul Airforce One. La mai mult de un an de la sosirea sa la Casa Albă, Trump este un maestru în arta de a juca pentru galerie, ceea ce-i face pe mulți americani să se simtă mândri. Oponenții săi din țară și din străinătate ar putea să se indigneze, dar cu asta nu vor merge prea departe".

 

Lucrul de care trebuie să ne temem cel mai mult este renunțarea la Europa. Iată avertismentul din editorialul numărului curent al revistei franceze Le Nouvel Observateur:

În secolul XXI, spectrul celui de-al XX-lea iese din dulap: populiștii Salvini  și Di Maio, în marșul lor asupra Romei. Dar oare clownii care pretind moștenirea lui Mussolini sau a lui Hitler, nu înțeleg că fardurile lor datează din alte vremuri?

Cel puțin avem avantajul experienței și al memoriei. Este fără îndoială că la această trezire a conștiinței ne invită și președintele Emmanuel Macron când afirmă că "tragedia se află în urmă".

În jocul marilor puteri, Rusia și Statele Unite pun la cale strategii anti-chineze și trebuie spus că preocupările lui Trump și ale lui Putin sunt împărtășite de întreaga lume.

China apare atât ca un mare mister, cât și ca o soluție tulburătoare la dezechilibrele acestei lumi. Nu am uitat că i-a fascinat  pe intelectualii noștri în timpul idolatriei maoiste.

Confruntați cu această creștere inexorabilă, acești scamatori care pretind moștenirea lui Mussolini sau Hitler, par a fi lipsiți de mijloace și de imaginație.

Ei ar fi mai bine să înțeleagă că axa lumii s-a mișcat. Angela Merkel, cea mai demnă dintre liderii europeni, a înțeles. Ea este preocupată de China. Pur și simplu pentru că acest imperiu milenar ignoră cu succes o valoare fundamentală a Occidentului: libertatea conștiinței, a expresiei și a mișcării, pe care noi, europenii, am învățat să o punem deasupra rațiunilor de stat.

În acest moment, cel mai dureros lucru este apusul Europei, adică una dintre cele mai frumoase construcții realizate de popoare și civilizații. Prăbușirea ei va fi sfârșitul lumii noastre”.

 

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunțat închiderea a șapte moschei și expulzarea a șaizeci de imami. Iată și câteva comentarii pe această temă:

Cancelarul austriac Sebastian Kurz și-a descris propriul gest drept o modalitate de  a lupta împotriva ”islamului politic“, amintește ziarul german Die Zeit.  ”Aceste moschei sunt legate de o organizație turcă, islamică și culturală, Atib, care include un grup de asociații religioase, toate atașate Diyanet – departamentul cultelor din statul turc”, spune Die Zeit, care reia și o declarație a cancelarului Kurz:
 "Societățile paralele, islamul politic și dependenții de radicalizare nu au ce căuta în țara noastră”.

În Austria, Der Standard critică inițiativa cancelarului:

Demersul este foarte periculos. Care va fi impactul acestei măsuri? Creștinii ne închid moscheile - iată mesajul pe care musulmanii îl vor citi și auzi în Turcia, Europa, Indonezia. Aceasta este o declarație de război, insuficient explicată, împotriva lumii musulmane. În plus, ea intervine – iar aici lipsa de tact este evidentă - cu puțin înainte de sfârșitul Ramadanului".

Libertatea religioasă este o farsă, se revoltă ziarul turc
Daily Sabah, loial puterii de la Ankara:

"Suntem martorii unei încălcări a principiului constituțional al egalității în fața legii. Pe continentul european, dar mai ales în Austria, musulmanii suportă creșterea xenofobiei. Musulmanii europeni știu foarte bine că aceștia, și nu moscheile lor,  sunt adevărata țintă. Când vine vorba de musulmani, se pare că Europa nu mai are grijă de drepturile omului, de libertatea de gândire și de religie ".

Revista presei internaționale din 12 iunie 2018
402