Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Lupta anticorupţie din România este în pericol” (New York Times)

spalare_bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Avertisment de la New York Times: publicaţia scrie că lupta anticorupţie din România este în pericol şi compară discursul liderilor PSD cu cel al lui Trump. De asemenea, în articol este notat faptul că, prin înlăturarea Laurei Codruţa Kovesi, "practic ar fi eliminate procedurile care asigurau independenţa procurorilor şi judecătorilor faţă de presiunea politică".

În analiza publicată pe site-ul ziarului, Marc Santora şi Kit Gillet susţin că discursul liderilor PSD de la mitingul din Bucureşti este asemănător cu cel al lui Trump atunci când ataca investigatorii FBI. De altfel, este notată şi declaraţia lui Liviu Pleşoianu, cel care a precizat, în engleză: ”Îl salutăm pe Donald Trump şi lupta sa împotriva statului paralel!”

Mitingul de la Bucureşti este numit „remarcabil” pentru o ţară care este „printre cele mai corupte” din Europa. Articolul notează şi că mulţi dintre oamenii prezenţi la miting au fost aduşi la Bucureşti la cererea şefilor de la locul de muncă sau a liderilor locali de partid.

De asemenea, în articol este notat faptul că prin înlăturarea Laurei Codruţa Kovesi, „practic ar fi eliminate procedurile care asigurau independenţa procurorilor şi judecătorilor faţă de presiunea politică”.

Făcând referire la experţi în drept, New York Times notează că puterea limitată a procurorilor este o consecinţă a Constituţiei adoptate în 1991, atunci când amintirile din perioada comunistă, în care Securitatea şi procurorii luau la ţintă oponenţii politici, erau încă proaspete.

Drept urmare, notează autorii, “şpaga, la fel ca taxele şi moartea, era un aspect normal al vieţii” în anii '90. Situaţia s-a schimbat la începutul anilor 2000 atunci când România a dorit intrarea în NATO şi UE şi a trebuit să ia măsuri contra corupţiei, oferind astfel mai multă putere investigatorilor şi înfiinţând DNA.

Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a afirmat, fiind chestionată de The New York Times în legătură cu situaţia politică de la Bucureşti, că schimbarea mentalităţilor este dificilă şi că ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România din perspectiva luptei anticorupţie, evitând orice comentariu pe tema deciziei CCR cu privire la revocarea sa.

 

Presa internaţională a analizat peste weekend întâlnirea dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul italian Giuseppe Conti, o intalnire care a avut loc in contextul tensionat al discutiilor pe tema migrantilor de pe nava Aquarius pe care Italia a refuzat sa ii primeasca.

Șeful guvernului populist italian  și președintele Emmanuel Macron au lăsat să se vadă vineri o anumită unitate privind gestionarea migrației, punându-și speranțele într-o mobilizare europeană pentru a gestiona această criză care lovește Europa scrie Le Point. Concret, cei doi spun că doresc să scoată UE din golul strategic privind această criză, urmând trei căi: prin modificarea regulilor de la Dublin care fac să apese o sarcină migratorie grea pe țările de intrare din Europa de Sud, prin întărirea protecției frontierelor externe și accentuarea cooperării și dezvoltării în țările de origine ale migranților, în special instalând în Africa centre europene de triere a migranților.

Pe de alta parte, Il Giornale notează faptul că Macron trimite «legiunea străină», pentru a-i opri pe migranți la Ventimiglia dupa ce în gara din regiunea Liguria, aflată la graniţa dintre Italia şi Franţa, SNCF,  compania națională franceză care gestionează transportul feroviar, a angajat paznici înarmaţi de la o societate italiană pentru a evita ca migranţii ilegali să urce în trenurile care merg în Franţa".

 

Tot din presa internaţională aflăm că Macedonia şi Grecia au semnat acordul istoric privind numele modificat al Macedoniei după ce prim-ministrul grec a supravieţuit unei moţiuni de cenzură depuse de principalul partid de opoziţie.

Mii de greci au protestat faţă de acord în faţa Parlamentului în ziua votului pentru moţiunea de cenzură, cerând demisia prim-ministrului. Protestatarii consideră că numele Macedonia ar trebui să rămână doar regiunii din nordul Greciei.

Acordul dintre Grecia şi Macedonia stipulează că noul nume al fostei republici iugoslave va fi „Republica Macedonia de Nord” şi a fost susţinut de Uniunea Europeană, NATO şi SUA.

Acordul trebuie să fie aprobat de parlamentele celor două ţări şi printr-un referendum în Macedonia.

Revista presei internaționale din 18 iunie 2018
353