Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trump pune capăt despărţirii familiilor de migranţi, după ce s-a răzgândit de... 14 ori (Washington Post)

copil_migranti.jpg

Un imigrant salvadorian își ține copilul de mână, într-un centru pentru primirea refugiaților, Ciudad Juarez, Mexic, 19 iunie 2018
Image source: 
REUTERS/Jose Luis Gonzalez

Donald Trump a semnat decretul prin care pune capăt despărţirii familiilor de migranţi care au trecut ilegal frontiera cu Mexicul. Washington Post publică o analiză în care arată că administraţia Trump şi-a schimbat discursul de cel puţin 14 ori pe această temă înainte de a decide să înceteze acest proces.

Administraţia americană s-a aflat sub focul criticilor, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, după ce peste 2.300 de minori au fost despărţiţi de părinţii lor în decurs de cinci săptămâni.

Preşedintele şi echipa sa au repetat de mai multe zile că nu fac decât să aplice legea şi că doar o modificare a acesteia de către Congres va permite să se pună capăt despărţirilor foarte crticate, în Statele Unite şi în lume.

Washington Post scrie că la început administraţia Trump a declarat că despărţirea familiilor de migranţi e doar un factor de descurajare. Apoi a negat că ar fi. Apoi a fost promovată ca o nouă politică a Departamentului de Justiţie. Apoi nu a mai fost. Ulterior au susţinut că pur şi simplu este respectată legea. Apoi au susţinut că separările nu sunt cerute de lege. Pe măsură ce criticile sporeau împotriva politicii "toleranței zero" a lui Trump privind separările familiale ale migranților, oficialii Casei Albe nu au putut nici măcar să convină asupra a ceea ce se întâmpla la frontiera de sud. Iar când reporterii l-au întrebat vineri pe şeful Casei Albe de ce nu renunţă la politica de toleranţă zero printr-un ordin executiv, Trump a declarat că este imposibil un astfel de proces. Cinci zile mai târziu, Trump s-a contrazis din nou.

”Acest lucru este deosebit de important pentru mine (...). Nouă nu ne place să vedem familii despărţite”, a declarat el semnând decretul în Biroul Oval, la câteva ore după ce a anunţat, într-o spectaculoasă răsturnare, că va pune capăt acestei practici, în urma căreia a fost vizat de o avalanşă de critici - inclusiv în interiorul taberei sale.

”Vom avea frontiere foarte puternice, dar vom păstra familiile împreună”, a spus locatarul Casei Albe, care a decretat el însuşi, la începutul lui mai, o ”toleranţă zero” faţă de imigraţia ilegală, ce s-a tradus în despărţirea unor familii.

”Eu cred că orice persoană cu inimă ar guverna la fel”, a adăugat el, subliniind că fiica sa Ivanka şi soţia sa Melania au fost foarte ferme în acest subiect.

 

Într-un interviu acordat Agenţiei "Reuters", Papa Francisc a criticat politicile Casei Albe şi aminteşte de documentul episcopilor: "Populismul nu este răspunsul la drama mondială a imigraţiei şi divizarea familiilor este împotriva principiilor catolicismului", potrivit La Repubblica, citat de Rador.

Papa Francisc a criticat Administraţia Trump şi politicile sale în materie de imigraţie, pornind de la alegerea de a diviza familiile, separând copiii de părinţii intraţi ilegal pe teritoriul SUA. Astfel, Francisc a afirmat, fără ocolişuri, că populismul nu este răspunsul la problema mondială a imigraţiei. Suveranul Pontif a amintit că a sprijinit documentul episcopilor americani care consideră despărţirea copiilor de părinţi "contrară principiilor catolicismului" şi "imorală".

"Nu este uşor, dar populismul nu este o soluţie", a spus Francisc. În privinţa lui Trump şi a politicilor sale de imigraţie, Francisc a spus încă o dată că este de partea episcopilor locali: "În aceste lucruri respect poziţia conferinţei episcopale", a spus. Populiştii "creează o psihoză" asupra chestiunii imigraţiei, în timp ce societăţile bătrâne precum Europa sunt constrânse să înfrunte "o mare iarnă demografică" şi au nevoie de mai mulţi imigranţi. Fără imigraţie, Europa "va deveni goală".

Papa Francisc a spus că s-a întristat pentru decizia lui Trump de anul trecut de a impune noi restricţii Cubei. Acordul lui Obama a fost "un bun pas înainte", a explicat. Bergoglio a vorbit şi despre faptul că decizia de a abandona acordul de la Paris pentru a stopa schimbarea climatică i-a provocat "puţină durere din cauza viitorului umanităţii care este în joc" şi a destăinuit că spera ca Trump să se răzgândească.

 

The Times scrie despre alegerile prezidentiale din Turcia şi concluzionează că sorţii sunt în favoarea lui Erdoğan, cel care, la sfârşitul acestei săptămâni, va căuta nu doar să fie reales, ci şi să devină un preşedinte cu autoritate executivă, un sultan modern.

O analiză a reportajelor despre alegerile prezidenţiale transmise de principala televiziune de stat din Turcia demonstrează că, luna trecută, lui Recep Tayyip Erdoğan i-au fost rezervate 105 minute, comparativ cu cele 37 de minute rezervate principalului său contracandidat şi cu cele 18 secunde rezervate lui Selahattin Demirtaş, candidatul unui partid kurd, care acum este şi la închisoare.

E un proces care se aseamănă cu ascensiunea şi consolidarea puterii lui Vladimir Putin. Jurnaliștii cârcotaşi au fost reduşi la tăcere, opoziţiei i s-au eliminat liderii şi totuşi, ceva dăinuie încă în democraţia turcă. S-ar putea ca Erdoğan să nu obţină o victorie categorică şi să fie forţat să suporte un al doilea tur de scrutin, un tur din care, potrivit sondajelor, el va ieşi victorios.

Principala întrebare care se pune este cum intenţionează Erdoğan să-şi exercite puterea. Singura cale logică pentru un om puternic ca el este să devină capul unui război, să păzească graniţele şi să-şi impună autoritatea într-o perioadă când Orientul Mijlociu pare să rămână divizat şi pentru următorul deceniu. El va intra într-un club select.

Cei mai mulţi dintre dictatori depind de câte ceva: (preşedintele) Sisi al Egiptului îşi ţine în şifonier uniforma de general, dar depinde de banii saudiţilor. Dictatorii hoţi din Asia Centrală depind de nişte vajnici miniştri de interne ca să-şi poată prelungi dinastiile. Xi Jinping al Chinei se uită mereu peste umăr, atent la armata-i conservatoare.

Totuşi, Erdoğan şi Putin nu răspund în faţa nimănui şi pentru nimic, cu excepţia pieţelor mondiale. Este destul de clar că, dacă şi când Erdoğan va câştiga alegerile, el va trebui să-şi instaleze o echipă competentă de manageri într-ale economiei. În acest an, lira a pierdut aproape o cincime din valoare comparativ cu dolarul. Erdoğan dă vina pe maşinaţiile străinătăţii, dar nu e crezut: 40,7% dintre turci afirmă că economia nu este bine gestionată.

Revista presei internaționale din 21 iunie 2018
443