Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Condamnarea lui Liviu Dragnea văzută de presa internațională

press.jpg

Image source: 
pixabay.com

Presa internațională despre condamnarea lui Liviu Dragnea, pe care-l prezintă drept cel mai puternic om din România: O lovitură puternică la adresa ambiţiilor lui de a rămâne stăpânul jocului pe scena politică comentează AFP:

Dragnea, în vârstă de 55 de ani, care şi-a clamat mereu nevinovăţia, nu va merge însă la închisoare înainte ca această condamnare să fie confirmată în apel de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), notează agenţia franceză.

Curtea l-a condamnat după două amânări, iar liderul Partidul Social Democrat (PDS) nu a comentat imediat, scrie The Associated Press.

Ca lider al majorităţii aflate la putere, Dragnea ar fi, în mod normal, premier, însă nu poate ocupa postul din cauza unei condamnări, în 2016, cu privire la o fraudă electorală, comentează AP.

Totodată preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea a fost găsit vinovat că a incitat la abuz de putere, ţinând pe ştatul de plată al unei agenţii de stat două femei care erau angajate PSD, pe când era preşedinte de consiliu judeţean, în perioada  2006 - 2013, scrie Reuters:

Aceasta este ”o nouă condamnare penală” a lui Dragnea, care nu a ajuns premier din cauza unei condamnări anterioare, şi ar putea să-i slăbească autoritatea asupra celui mai mare partid din ţară şi asupra Guvernului de la Bucureşti, aflat la putere de cinci luni, comentează agenţia.

Parlamentul a adoptat săptămâna aceasta modificări legislative despre care unii critici afirmă că ar putea să-i încurajeze pe infractori să acţioneze în deplină impunitate - o ultimă întorsătură într-o dramă regională ce relevă fragilitatea democraţiilor post-comuniste est-europene, aminteşte Reuters.

Dragnea este vizat și într-o anchetă în Brazilia, într-un caz de spălare de bani, amintește Euronews. O anchetă a fost deschisă de organul anticorupţie din România cu privire la presupusa implicare a lui Dragnea în înfiinţarea ”unei grupări criminale organizate” cu scopul de a obţine fonduri europene, scrie postul de televiziune paneuropean.

EuObserver comentează, tot într-o notă, că liderul PSD este considerat ”adevăratul lider” al ţării.

”Eu cred cu putere în nevinovăţia mea”, a declarat cel mai puternic politician din ţară, luna trecută, într-un interviu acordat Politico.

”Fiecare dintre voi poate fi atins de braţul lung al statului paralel”, a declarat Dragnea pe 9 iunie, la mitingul PSD împotriva luptei anticorupţie, vizând ”pocurori corupţi” şi referindu-se la şefa DNA Laura Codruta Kovesi şi magistraţi pe care i-a acuzat de legături cu sericiile secrete, transmite și Al Jazeera.

În săptămânile dinaintea sentinţei de joi, judecători şi procurori au denunţat presiuni tot mai mari asupra lor şi au reacţionat dur după ce Dragnea i-a comparat pe procurori, într-un interviu televizat, cu poliţia secretă din perioada comunistă, notează postul tv cu sediul în Qatar.

 

Apar disensiuni mai puternice decât niciodată între europeni înaintea summiturilor de la Bruxelles pe tema migraţiei. Ţările din Grupul de la Vişegrad, care susţin o linie dură în privinţa imigraţiei, au refuzat să participe la un mini-summit europen pe această temă organizat la Bruxelles duminică, făcând astfel doar ipotetică elaborarea unui consens dorit de Germania şi Franţa, scrie AFP.

”Mini-summitul de duminică este inacceptabil, noi nu vom participa la el. Ei vor să reîncălzească o veche propunere, pe care noi am refuzat-o deja”, a subliniat premierul polonez Mateusz Morawiecki la finalul unei reuniuni cu omologii săi ungar, ceh şi slovac la Budapesta.

Anunţată abrupt, miercuri, de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, această reuniune de duminică este menită să pregătească summitul de la Bruxelles din 28-29 iunie, care va fi consacrat în mare parte imigraţiei - un subiect care s-a impus în fruntea agendei ţărilor europene, între care există disensiuni profunde.

Participanţii ar urma să propună o consolidare a obligaţiilor impuse solicitanţilor de azil, într-o încercare de a potoli tensiunile între state membre, într-un context în care asupra cancelarului german Angela Merkel exercită presiuni aliaţii săi bavarezi, partizani, ca Roma, Viena şi V4 - Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia - ai unei înăspriri.

În afară de Germania şi Franţa, sunt aşteptate la acest mini-summit Italia, Grecia, Malta, Spania, Austria, Bulgaria, Belgia şi Olanda, o listă deschisă - spune Comisia - şi altor ţări care vor să participe.

Potrivit unui document de lucru, provizoriu, obţinut de AFP, participanţii la reuniune urmează să se angajeze să accelereze trimiterea solicitanţilor de azil dintr-un stat UE către altul, în baza Regulamentului de la Dublin. Acesta prevede ca o cerere de azil să fie soluţionată de ţara în care depunătorul ei a intrat în UE.

Însă textul prevede totodată înfiinţarea unui ”mecanism de solidaritate eficient” - prin cote de repartizare obligatorii a migranţilor între statele membre, care stârneşte furia ţărilor din Grupul de la Vişegrad, ce resping categoric o asemenea iniţiativă, de peste doi ani.

”În ceea ce priveşte dosarul migraţiei, trebuie să ne concentrăm asupra problemelor în care suntem de acord, ca de exemplu protecţia frontierelor (...) şi să le lăsăm de o parte pe cele în care nu există înţelegere”, a apreciat premierul ungar Viktor Orban.

Comisarul european însărcinat cu Migraţiile Dimitris Avramopoulos a precizat joi, la Bruxelles, că UE are în vedere înfiinţarea în ţări terţe a unor ”platforme regionale de debarcare” de migranţi salvaţi pe mare, dând asigurări că nu este vorba despre înfiinţarea unor ”Guantanamo pentru migranţi”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat, la rândul său, joi, ”lepra care creşte” în Europa, ”naţionalismul care renaşte, frontiera închisă pe care o propun unii” şi pe cei care ”trădează până şi azilul”, revendicând că nu pot ”primi pe toată lumea”.

 

Coreea de Nord a distrus ''patru situri de testări'' balistice, confirmând astfel ameliorarea relaţiilor sale cu SUA după întâlnirea istorică de săptămâna trecută între Donald Trump şi Kim Jong Un. Anunţul vine chiar de la preşedintele american citat de presa internaţională.

”Relaţia noastră este foarte bună. Ei au încetat să lanseze rachete, inclusiv rachete balistice", a declarat Trump în cadrul unei reuniuni a cabinetului său.

"Ei au distrus deja unul din marile lor situri de testări. De fapt, sunt mai degrabă patru mari situri de testări care au fost distruse", a adăugat el.

"Aceasta va fi o denuclearizare totală, ea a început deja", a concluzionat Donald Trump. 

După o întâlnire istorică între cei doi lideri la 12 iunie în Singapore, Kim Jong Un s-a angajat în favoarea unei "denuclearizări complete a Peninsulei Coreene".

Revista presei internaționale din 22 iunie 2018
867