Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Angela Merkel, față cu ”Liga Sudului” din Bavaria

merkel.jpg

Image source: 
REUTERS/Stefanie Loos

Sunt liderii europeni gata să facă un viraj spre dreapta în politica migraționistă? Publicația germană Deutsche Welle crede că acesta este, de fapt, rezultatul eforturilor statelor membre de a stăvili fenomenul și a o proteja pe Angela Merkel, aflată sub tirul partenerilor de coaliție de la Berlin.

O mai bună securizare a granițelor externe se află de mult pe agenda politicii de migrație, scrie DW. Dar, de fapt, este vorba despre închiderea rutei pe Marea Mediterană. Italia a solicitat ambarcațiuni de patrulare, vizând de fapt Franța. Iar președintele Macron sprijină în principiu guvernul de la Roma.

Nimeni nu mai vorbește despre regulile drepturilor pe mare și despre drepturile omului. Și cancelarul austriac, Sebastian Kurz, este entuziasmat de inițiativa francezilor.

Aceluiași club i se alătură și noua ”Lega Süd”, adică  Uniunea Creștin-Socială din Bavaria. Teama față de această axă a populiștilor este atât de mare, încât majoritatea țărilor membre UE este gata să arunce peste bord drepturile omului. Iar cancelara Angela Merkel nu are decât să le facă jocul, dacă vrea să-și salveze pielea, scrie publicația germană.

Însă dezbaterea privind migrația nu reușește să abordeze problemele reale, crede The Economist:

"În realitate,  cererile de azil sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, datorită în parte înțelegerilor cu Turcia și Libia. Dar politica migrației operează pe un ciclu întârziat. Iar dezbaterea europeană urmează propria logică politică, tot mai desprinsă de cauzele fundamentale ale fluxurilor migratorii. Discuțiile despre războaiele din Orientul Mijlociu, statele care au eșuat în Africa de Nord sau sărăcia din Africa Subsahariană mai au de așteptat. Ca întotdeauna”, constată The Economist.
 

Comentatorii europeni continuă să analizeze victoria lui Erdogan în alegerile din Turcia. Și să caute explicații. Pentru Le Monde, propaganda liderului de la Ankara a reușit să atingă o coardă sensibilă în societatea turcă.

Este vorba, scrie Le Monde, despre inducerea ideii unei Turcii asediate de dușmanii săi externi dar și interni - susținători ai imamului Fethullah Gulen sau rebelii kurzi. Aceștia, la rândul lor, ar fi susținuți pe ascuns de occidentali. Iată o idee îmbrățișată dde o mare parte a electoratului.

În ochii multor turci, Occidentul a acționat într-adevăr, pe durata campaniei electorale , cu scopul de a-l submina pe  președintele Erdogan și, odată cu el, de a submina Turcia, cei doi devenind unul .

Descriindu-se pe sine ca pe un lider providențial și istoric, omul forte de la Ankara nu pierde vreo oportunitate de se referi la marile date presupuse a prefigura apariția unei "Turcii puternice".

2023 este orizontul său preferat: Centenarul Republicii fondate de Atatürk. Dar anul 2023 va celebra mai degrabă înlocuirea acesteia de către „Republica lui Erdogan“ mai religioasă, mai încrezătoare, și care în mod sigur se va număra printre cele mai mari zece puteri ale lumii.

Ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung se arată indignat de votul cetățenilor turci care trăiesc în Germania și spune că nu există o justificare pentru aceasta:

"Un fapt comun în Germania - totul este imediat pus în perspectivă. Cu toate acestea politicienii germani ar trebui să se gândească foarte serios la partea lor de responsabilitate atunci când un grup care locuiește în Germania de zeci de ani consideră că șeful statului unei alte țări este liderul său. Cum să înțelegem fenomenul? Am putea ajunge până acolo încât partidele germane să desemneze un număr de mici dictatori, astfel încât imigranții turci se poată simți în sfârșit acasă? Sau că Germania a propus o afacere: noi ne revedem politica noastră referitoare la integrare, loialitate, cunoașterea limbii, cultura dominantă și recunoașterea Constituției în cazul în care, în schimb, ați vota pentru politicile liberale din Turcia?"

 

Și, în urma războiului comercial declanșat de Donald Trump, celebra Harley-Davidson își mută producția din Statele Unite. Un anunț cu consecințe economice, dar mai ales de imagine, după cum scrie Le Figaro.

Cunoscuta companie producătoare de motociclete, emblemă a Americii, a devenit o victimă a războiului comercial lansat de Donald Trump. Conducerea companiei a anuntat luni că dorește să-și mute o parte din producție, pentru a exita taxele impuse de la Bruxelles, drept răspuns la cele dictate de Washington.

Grupul vinde în Europa aproximativ 40.000 de motociclete pe an, aceasta fiind cea de-a doua mare piață după Statele Unite.

Celebra marca de motociclete, veche de 115 de ani, s-a plâns că taxele vamale europene, majorate de la 6% la 31% cresc prețul de vânzare cu amănuntul al fiecărui  exemplar în medie cu 2200 de dolari.

Într-adevăr, din 22 iunie, Bruxelles-ul a anunțat că va taxa o serie de produse americane, ca măsuri de retorsiune după taxele pe oțel de 25% și de 10% din aluminiul european, impuse de Casa Albă .

Unele dintre aceste produse par a fi vizate în mod inteligent de către UE, deoarece sunt fabricate în state politic apropiate de Donald Trump. Este și cazul Harley-Davidson cu sediul in Milwaukee (statul Wisconsin), de unde provine Paul Ryan, liderul republicanilor din Camera Reprezentanților.

Donald Trump însuși s-a arătat surprins de faptul că tocmai Harley Davidson este prima care ridică steagul alb. ”Am luptat din greu pentru ei. Taxele sunt doar o scuză pentru Harley - fiți răbdători!", a adaugat el pe contul de Twitter.

În mod ironic, Harley-Davidson a fost unul dintre primele grupuri care au vizitat Casa Albă, în februarie 2017, pentru a ilustra strategia industrială a „America First“ a președintelui Trump.

Președintele a lăudat această "emblemă americană" și și-a exprimat încrederea că  firma își va crește capacitatea industrială în Statele Unite.

Revista presei internaționale din 27 iunie 2018
471