Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creştere alarmantă a numărului de migranți morţi în largul coastelor libiene (Reuters)

migranti_libia.jpg

Naufragiu al unei ambarcațiuni cu migranți, între Libia și Italia, mai 2016
Image source: 
© STR, AFP, Marina Militare via France24

Reuters publică un bilanț al migranților care au murit în primele 6 luni ale anului pe Marea Mediterană către Europa. Peste 1.000 de persoane s-au înecat încercând să traverseze Marea Mediterană din Libia către Europa, iar ritmul înecurilor s-a accelerat în ultimele zile, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţii citată de Reuters.

În total 204 migranţi au murit în ultimele zile, după ce au urcat în ambarcaţiuni improvizate - 103 au murit în naufragii vineri, iar alţi 100 după ce s-a răsturnat ambarcațiunea la bordul căreia se aflau, la est de Tripoli, o dramă căreia i-au supravieţuit 41 de persoane.

”Se înregistrează o creştere alarmantă a numărului morţilor în largul coastelor libiene”, a avertizat duminică seara, şeful misiunii OIM în Libia Othman Belbeisi.

”Trecătorii exploatează disperarea migranţilor, care vor să plece înaintea apariției unor noi măsuri contra traversării Mediteranei către Europa”, a adăugat el.

Numărul migranţilor care încearcă să traverseze Marea Mediterană dinspre Africa de Nord a scăzut, de la vârful atins în 2015, de sute de mii, la zeci de mii de oameni.

Recenta creştere a numărului morţilor pe mare are la bază mai mulţi factori, inclusiv condiţiile meteorologice şi sfârşitul Ramadanului, a apreciat un purtător de cuvânt al OIM, Leonard Doyle.

”Însă oamenii au aflat că UE se pregăteşte să controleze mai bine fluxurile (migratorii) şi probabilcă profită atât cât mai pot. Trecătorii îşi vor pune întotdeauna interesele înaintea securităţii”, a avertizat el.

După nouă ore de negocieri, liderii Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au ajuns vineri la un acord în domeniul migraţiei, evitând astfel o nouă criză.

Ministrul german de Interne Horst Seehofer , care cere o înăsprire a condiţiilor de primire a migranţilor în Germania, ar putea demisiona din Guvern şi de la conducerea partidului, datorită disensiunilor cu Angela Merkel pe acest subiect.

 

AFP scrie că premierul britanic Theresa May se întâlneşte săptămâna aceasta cu omologii săi german Angela Merkel şi olandez Mark Rutte, înaintea unei reuniuni cruciale cu miniştrii săi, în vederea stabilirii tipului de legături comerciale pe care Regatul Unit vrea să le aibă cu Uniunea Europeană după Brexit.

Theresa May urmează să se întâlnească cu Merkel şi Rutte înainte să-şi reunească membrii Cabinetului, vineri, şi să încerce să depăşească divergenţele între eurosceptici şi eurofili cu privire la viitoarele legături economice între regat şi Uniune.

Cu mai puţin de nouă luni înainte de Brexit, prevăzut la sfârşitul lui martie 2019, Guvernul britanic încă nu a spus cum îşi vede viitoarea relaţie cu UE.

În cadrul unui summit la Bruxelles, la sfârşitul săptămânii trecute, liderii europeni au avertizat-o pe May că timpul presează în obţinerea unui acord şi şi-au accelerat pregătirile în eventualitatea unui eşec al negocierilor.

Asupra lui May se exercită presiuni şi în Regatul Unit. Un influent eurosceptic din tabăra conservatoare, Jacob Rees-Mogg, a avertizat-o luni că ar trebui să-şi respecte angajamentele, altfel riscă o prăbuşire a Guvernului.

Rees-Mogg, care reprezintă susţinătorii unei rupturi clare cu UE, a fost criticat din cauza acestor declaraţii de membri ai Partidului Conservator care vor să păstreze legături privilegiate cu Uniunea.

”Susţinătorii unei drepte ideologice sunt minoritari, în pofida zgomotului pe care-l fac, şi ar trebui să tacă”, l-a apostrofat secretarul de stat însărcinat cu Afaceri Europene Alan Duncan.

Guvernul este hotărât să implementeze rezultatul referendumului din iunie 2016 în favoarea Brexitului, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului.

”Premierul a expus ceea ce vrea să realizeze, adică părăsirea pieţei unice, părăsirea Uniunii Vamale, părăsirea Curţii Europene de Justiţie şi libertatea de a semna şi de a încheia acorduri comerciale peste tot în lume”, a spus el.

Theresa May a discutat joi, la Bruxelles, cu liderii irlandez Leo Varadkar şi spaniol Pedro Sanchez. Ea s-a întâlnit anterior, la Londra, cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi cu premierul grec Alexis Tsipras.

 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a numit, prin decrete, mai multe unități militare după orașe sau regiuni din România, Ucraina, Belarus, Polonia și Germania, un pas care poate fi privit ca fiind provocator pentru mulți oameni din acest țări, scrie Radio Europa Liberă. Unul dintre regimente poartă numele de ”Transilvania”.

Decretele semnate de Putin la 30 iunie 2018 menționează că titlurile onorifice sunt acordate cu scopul ”de a păstra tradițiile istorice militare și glorioase, de a educa militarii în spiritul devotamentului față de patrie“, doar că aceste tradiții vin din timpul dictatorului Iosif Stalin.

Potrivit decretelor, de exemplu, Regimentul 6 de Tancuri a primit numele de „Regiment de Gardă Lvov”, Regimentul 68 de tancuri – „Regiment de Gardă Jîtomir-Berlin”, Regimentul 163 de tancuri – „Regiment de Gardă Nijîn” - toate după orașe din Ucraina.

Asta, în contextul în care relațiile dintre Kiev și Moscova sunt grav afectate de confiscarea Crimeei în 2014.

În 1944, Stalin a numit Brigada 93 de tancuri după Jîtomir pentru rolul său în Al Doilea Război Mondial. Brigada a fost ulterior reformată în Regimentul 68 de tancuri, care a fost dizolvat după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Regimentul a fost restabilit anul trecut.

Revista presei internaționale din 3 iulie 2018
466