Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cupa Mondială: o doză de optimism pentru Franța și Europa

cupa_mondiala_rusia_radu_naum.jpg

Şeful FIFA, Gianni Infantino şi preşedintele rus, Vladimir Putin (Foto: Alexey Nikolsky/SPUTNIK/AFP)
Şeful FIFA, Gianni Infantino şi preşedintele rus, Vladimir Putin (Foto: Alexey Nikolsky/SPUTNIK/AFP)

Presa franceză vorbește despre semnificațiile victoriei de la Cupa Mondială din Rusia. Mai ales despre cele de ordin social și politic, într-o societate divizată.

De la Paris în Marsilia, via Lille, Nantes, Rennes, Strasbourg, din Montpellier și până departe, în Reunion, oamenii au uitat pentru un timp de certurile și diviziunile lor și au trăit visul în albastru. Acest moment este cu atât mai valoros cu cât reunește, în toată diversitatea sa, o țară traumatizată de succesiunea de atacuri teroriste de pe teritoriul său”, scrie Le Monde.

Succesul lui Didier Deschamps, căpitanul victorios 1998, a fost, de asemenea, bazat pe un „ascensor social“ , care a funcționat bine: identificarea, formarea și promovarea tinerelor talente în fotbalul francez. Kylian Mbappé, de 19 ani, este un exemplu strălucitor.

Acest moment al fericirii colective aduce, de asemenea, o negare înțepătoare la adresa teoreticienilor ranchiunoși ai unei obsesii bazate pe numele de familie sau pe culoarea pielii. Pentru acești Blues, cu origini multiple, dar toți drapați în Tricolor, apartenența la comunitatea națională este de la sine înțeleasă. 
Istoria ne-a arătat și cum pot eșua astfel de momente de unitate națională. Euforia provocată de victoria din 1998 nu a împiedicat, în 2002, ca Jean-Marie Le Pen să se califice pentru a doua rundă a alegerilor prezidențiale. În 2005, explozia din suburbii a arătat persistența fracturilor urbane și sociale. Iar spiritul din 11 ianuarie 2015 , al imensei manifestații de unitate după atentatul de la Charlie Hebdo, a dispărut rapid.

Franța nu se va transforma ca prin magie. Inegalitățile sociale nu vor dispărea, șomajul în masă și precaritatea nu vor dispărea. Dar, într-un climat politic și social sumbru, victoria echipei franceze este de natură să crească moralul francezilor. Este un semn de încredere în tinerețea ei și oferă o doză sănătoasă de optimism”.

Cotidianul cu profil economic Les Echos notează în editorialul său că, odată cu victoria Franței împotriva Croației și locul trei obținut de  Belgia în dauna Angliei, Europa se răzbună pe restul lumii.

Din punct de vedere geografic și geopolitic, cei patru semifinaliști erau toți de pe Vechiul Continent. Europa poate fi blamată, denunțată pentru slăbiciunea ei. I se poate evoca decadența. Dar iată că aceasta are loc în anul 2018, la centenarul sfârșitului primului război mondial - care a marcat începutul sinuciderii Europei, și care rămâne drept cel mai greu tribut plătit de umanitate demonilor naționalismului”.  

Pentru cotidianul catolic La Croix, ”succesul Franței este un triumf al unității, Un amestec de determinare, de organizare și de tinere talente . Dincolo de latura sportivă, care nu trebuie minimizată, selecționata franceză insuflat întregii țări o doză de energie și încredere în sine, o asigurare că poate câștiga printr-o unitate - care uneori îi lipsește”.

Dar a fost acest Campionat Mondial de Fotbal  succesul la care râvnea Vladimir Putin? 

Fără îndoială, crede Le Figaro. ”Huligani invizibili, stadioane pline și vibrante, și un sfert de finală pentru echipa rusă: a fost de ajuns pentru fericirea autorităților ruse care și-au îndeplinit angajamentele față de FIFA și oaspeții lor străini la turneul final" .

Însă turneul nu poate fi privit ca un succes propagandistic, este de părere ziarul olandez, De Volkskrant, citat de Eurotopics: 

Temerile Occidentului nu s-au verificat, în parte pentru că Putin a rămas discret, spre deosebire de dictatorul argentinian Videla în 1978.  Acum, că turneul s-a terminat, geopolitica se întoarce, iar Rusia și Occidentul se vor găsi din nou spate în spate. Câteva meciuri de fotbal nu sunt suficiente pentru a bloca diviziunile naționale și internaționale.", spune ziarul olandez.

Iar pentru publicația rusă de opoziție Novaya Gazeta, interludiul Cupei Mondiale nu a schimbat climatul represiv din Rusia:

"A fost important ca puterea de stat să dea lumii iluzia unei societăți deschise, libere și binevoitoare, care îi întâmpină pe oaspeți cu brațele deschise. Trebuie să recunoaștem că a făcut-o foarte bine. Dar s-a demonstrat, de asemenea, că această cordialitate a noastră are limite bine definite. Putem să bem și să petrecem cât de mult ne dorim. Dar, de îndată ce faci un gest sau o declarație politică, vei fi imediat lovit peste degete sau direct peste dinți. ... Oamenii acestei țări nu sunt idioți, ei știu că petrecerea s-a terminat. Și că ne vom confrunta din nou cu autorități a căror singură preocupare este de a exploata populația, păstrând-o într-o stare de dependență și umilință ", scrie ziarul rus de opoziție.

Iar The Guardian constată că lucrurile în Rusia nu merg chiar așa cum dorește liderul de la Kremlin.
Președintele rus ar trebui să aibă toate motivele ca să fie fericit: consensul general este că Rusia a găzduit o Cupă Mondială de succes.

Dar un lucru ciudat se întâmplă: nivelurile de aprobare a lui Putin din partea rușilor scad.

Un studiu sociologic recent, finanțat de stat, a arătat că încrederea în președintele rus a scăzut de la 77% la 63% de la alegerile din martie.
La începutul lunii iulie au avut loc proteste într-un număr de orașe rusești, organizate de o coaliție neobișnuit de largă de forțe politice, inclusiv de partide parlamentare de opoziție care sunt de obicei loiale față de Kremlin. Astfel de proteste nu au avut totuși loc în orașele gazdă ale Cupei Mondiale.
Se crede că principalul motiv al scăderii popularității președintelui ar fi creșterea controversată a vârstei de pensionare, anunțată chiar în prima zi a Cupei Mondiale.

Putin însuși a încercat să se distanțeze de această măsură, însă fără succes, după cum arată cifrele.

Revista presei internaționale din 17 iulie 2018
478