Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Virgiliu Postolachi a optat corect pentru România (Deschide.md)

postolachi.jpg

Fotbalistul Virgiliu Postolachi (Paris Saint Germain), originar din Republica Moldova, ar putea juca în naționala României
Image source: 
Facebook / Virgiliu Postolachi

Tânărul jucător al echipei PSG, originar din Republica Moldova, face bine că alege România ca echipă națională, scrie publicația Deschide.md:

Cu toții ne mirăm cum selecționata Islandei se poate bate de la egal la egal cu marile puteri ale fotbalului. Islanda are o populație de doar 325 mii de locuitori, cam o treime cât Chișinăul, o zecime cât Moldova, ca să nu o mai comparăm cu România, care din păcate în ultimele decenii de asemenea a fost absentă de la marile competiții fotbalistice.

Deja nu e un secret: rezultatele Islandei vin după investiții în educație și sport. 

Moldova, recent și-a amintit că avem fotbal și fotbaliști. Acest lucru i se datorează tânărului  de 18 ani Virgiliu Postolachi,  de la PSG. Virgiliu Postolachi a emigrat în Franța împreună cu familia la vârsta de doi ani, deci toată educația și-a primit-o în Franța. Probabil că familia lui a plecat din Edineț nu de viață bună.

După ce a debutat la prima echipă a PSG-ului, știrile din sport din Moldova parcă s-au mai înviorat. Reporterii și-au amintit și de alți fotbaliști, de prin diverse campionate. Dintr-odată parcă avem fotbal, deși la știrile din sport până acum erau ignorate și scorurile meciurilor dintre echipele din Divizia Națională.

Deși e curtat de Moldova, Franța și România, se pare că Virgiliu Postolachi este mai interesat de convocarea la naționala României. Noi îl vom urmări în orice selecționată va merge, dar se pare că acum a ales corect, deși încă nu are cetățenia română. O va redobândi, cum facem cu toții. România îi poate oferi mult mai multe decât Moldova. Virgiliu probabil va proceda ca scriitorii din Moldova, va „publica” în România. Iar noi, cei rămași, să admirăm ruinele Stadionului Republican.     

 

După retragerea unilaterală din acordul nuclear, SUA impun  noi sancțiuni companiilor care fac afaceri cu Iranul. Presa europeană se întreabă dacă aceste măsuri vor avea un impact asupra guvernului de la Teheran.

Pentru Le Figaro "în viziunea lui Trump, iranienii par a fi nord-coreenii Golfului Persic.  Deci el va avea aceeași abordare: amenințări apocaliptice, apoi o mână întinsă și în sfârșit un summit spectaculos. O adevărată lovitură! Totuși, Teheran nu este Pyongyang. Coreea de Nord este un regat ermetic, izolat și  slăbit economic. Iranul, dimpotrivă este o putere regională activă cu aliați și vasali în tot Orientul Mijlociu, de la Yemen la Siria și până în Liban. Aici Trump se aruncă într-un joc riscant".

În Germania, Handelsblatt se îndoiește că presiunea externă va da rezultate:

"Iranul e o țară prea bogată, rezervele ei sunt prea mari, iar oamenii sunt prea pregătiți să se alăture conducerii la primul semn al unei amenințări din străinătate. Dimpotrivă, ar trebui să integrăm țara în comerțul internațional și să profităm de disponibilitatea ei de a renunța la armele nucleare. Iar pe măsură ce vor deveni mai prosperi, iranienii vor cere ei înșiși un grad de participare mai mare la viața publică. Reformatorii erau deja în creștere, dar sancțiunile le vor opri ascensiunea. Să ne amintim că nu sancțiunile unilaterale ale SUA au fost cele care au înmuiat Cortina de Fier, ci conceptul de schimbare prin intermediul comerțului, dezvoltat de cancelarul german Willy Brandt", reamintește ziarul german.

Și totuși, Europa este lipsită de putere în ceea ce privește poziția agresivă a Washingtonului, constată, ziarul italian La Repubblica:

"Ne agățăm de dreptul internațional ca o modalitate de a contesta sancțiunile secundare ale SUA. Ca și cum imperiul american, supus unei logici proprii, ar renunța la aplicarea extrateritorială a legilor sale sau ar putea să se supună ordinelor unui tribunal internațional. Poate că războiul ar mai putea fi evitat. Sau poate că nu. Dar dacă Trump, în calitate de comandant suprem, va pune pe Iran cea mai puternică armată din lume, atunci Netanyahu va fi singurul lider "străin" a cărui voce Donald Trump va dori să o audă".

 

În Venezuela Opoziția se teme de represalii după "atacul cu drone" împotriva președintelui Maduro. Mai ales că oponenții politici ai președintelui venezuelean au exprimat îndoieli cu privire la veridicitatea "atacului" .

De fapt, după cum scrie Courrier International, opoziția se teme că regimul va profita de acest incident pentru a intensifica represiunea. Iar liderii opoziției se întreabă dacă Nicolas Maduro a fost într-adevăr ținta unui atac.

Nicolas Maduro l-a acuzat pe președintele columbian Juan Manuel Santos că ar fi în spatele atacului. O afirmație repede negată de liderul de la Caracas, obosit să tot fie acuzat constant de președintele venezuelean, constată cotidianul El Pais.

După cum transmite coresponsentul Washington Post, ”în Venezuela sunt tot mai mulți cei care exprimă îndoieli cu privire la presupusui atac și consideră că acest incident este de fapt un „pretext“ care „ar putea permite guvernului să-și aresteze adversarii și criticii“. În plus, este un mod de a abate atenția populației de la criza economică. Aceasta a dus la creșterea malnutriției, în timp ce spitalele nu mai au medicamente“.

Potrivit sindicatului muncitorilor din Venezuela, 17 jurnaliști prezenți la parada militară sâmbătă au fost arestați și interogați timp de câteva ore în weekend. Unora li s-au confiscat camerele.

"Președintele venezuelean a pretins în ultimii ani că a fost victima a cel puțin 20 de lovituri de stat și atacuri, dar nici un incident nu l-a afectat vreodată. Dimpotrivă, de fiecare dată, regimul iese și mai întărit", concluzionează corespondentul Deutsche Welle.

Revista presei internaționale din 7 august 2018