Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Întâlnirea Merkel - Putin: subiecte importante, rezultate puține (Reuters)

merkel_putin.jpg

Angela Merkel și Vladimir Putin în grădina Castelului Meseberg, lângă Berlin, 18 august 2018
Image source: 
Facebook / Vladimir Putin

Întâlnirea Merkel - Putin de sâmbătă, de la castelul Meseberg, la nord de Berlin, s-a încheiat fără niciun rezultat, comentează presa internațională discuția între cei doi lideri, care precizează că cei doi șefi de stat au discutat despre conflictele din Ucraina şi din Siria, precum şi despre Iran şi despre gazoductul Nord Stream 2.

Nu s-a ajuns la niciun acord, dar nici nu a fost acesta scopul întâlnirii, spune purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitry Peskov, citat de Reuters. Se pare totuși că un subiect intens dezbătut a fost proiectul gazoductului Nord Stream 2, pe care cei doi lideri îl consideră ca fiind pur comercial în pofida criticilor exprimate de Guvernele SUA şi Ucrainei, dar riscul unor sancţiuni ale SUA împotriva companiilor implicate în acest proiect nu a fost discutat la întâlnirea de sâmbătă.

Reuters notează că cei doi lideri anunțaseră că vor discuta despre crizele din Siria şi Ucraina, precum şi despre gazoductul Nord Stream 2, relaţiile bilaterale şi acordul nuclear cu Iranul. ”Germania este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Rusiei în ceea ce priveşte comerţul. În mod deosebit, cooperăm în sectorul energiei. Germania este unul dintre cei mai importanţi importatori de energie şi resurse din Rusia. Consumul de gaze ruseşti creşte constant în Germania”, îl citează Reuters pe Vladimir Putin.

În acest timp, Spiegel Online se întreabă ”Ce caută Putin la o nuntă în Austria”, amintind că a fost agitație mare în regiunea Styria - președintele rus, Vladimir Putin, a fost invitat la nunta ministrului de externe al Austriei. Există o mulțime de speculații privind motivele vizitei. Oare de ce se duce liderul de la Kremlin în Austria, la o nuntă, în condițiile în care sâmbătă după-amiază a avut o întrevedere cu cancelarul german, Angela Merkel, la castelul Meseberg din Brandenburg, mai scrie Spiegel Online.

Participarea la nuntă este o oportunitate pentru Putin ca să demonstreze că nu este izolat, ci este binevenit în societatea unui stat membru al Uniunii Europene, iar prezența lui Putin la nuntă va avea efecte negative asupra politicii austriece. ”Pentru Austria reprezintă un dezavantaj. Sporește neîncrederea și întărește convingerea că țara este calul troian al Rusiei în UE”, comentează agenția DPA, care amintește că Putin a mai fost anul acesta în Austria. În iunie, el s-a întâlnit la Viena cu președintele Alexander Van der Bellen și cu cancelarul Sebastian Kurz. Atunci, Putin a pledat pentru un nou început în relațiile dintre UE și Rusia, mai scrie DPA.

 

În Franța, prima pagină a ziarelor este ținută de probleme financiare naționale. De exemplu, Les Echos anunță ”O întoarcere din vacanță sub semnul negocierii bugetului”.

Miercuri după-amiază, la prima ședință a Consiliului de Miniștri din această toamnă,  Emmanuel Macron va prezida o întâlnire la Palatul Elysee pentru a decide, împreună cu Edouard Philippe și miniștrii săi, ultimele negocieri privind bugetul pe 2019. Discuțiile ar putea fi mai complicate din cauza unei creșteri economice mai mici decât cea estimată inițial. ”Emmanuel Macron dorește un buget axat pe prioritățile sale”, spun oamenii de la Palatul Élysées. Aceasta înseamnă creșteri la învățământ, apărare și securitate, precum și pentru dezvoltarea durabilă. Guvernul trebuie de cealaltă parte să țină serios în frâu cheltuielile, dacă dorește să-și mențină ținta de deficit de 2,4% din PIB anul viitor.

După o vacanță marcată de agendă diplomatică susținută - vizita Theresei May, discuții telefonice cu Donald Trump, Vladimir Putin, și Angela Merkel, Macron revine cu o agendă europeană densă, scrie cotidianul economic francez. Președintele Macron va vizita Danemarca și Finlanda la sfârșitul lunii august, iar la începutul lunii septembrie se va vedea cu Angela Merkel. Alegerile europene din mai 2019 vor fi primul test electoral pentru șeful statului francez, care vrea să unească progresiștii europeni. La un an de la discursul de la Sorbona, va fi și momentul unui bilanț.

În plan politic intern, Macron trebuie să repună pe tapet problema reformelor, întrerupte de afacerea Benalla, care a suspendat dezbaterile privind reforma constituțională în Adunarea Națională. Dar proiectele care se prefigurează, ca și următoarea reformă a sistemului de pensii, sunt destul de periculoase. Aceste negocieri privind bugetul pentru anul 2019 ar trebui să fie făcute făcute publice la sfârșitul lunii august, subliniază cotidianul Les Echos.

 

Iar The Wall Street Journal scrie că ”Exodul venezuelenilor crește, pe măsură ce planurile lui Maduro amplifică tensiunile”.

Mediul de afaceri din Venezuela a atras atenția asupra faptului că planurile președintelui Nicolás Maduro - creșterea salariului minim, noi reguli în fiscalitate dar și devalorizarea monedei - vor paraliza economia și va mări șomajul. Până acum circa 2,3 milioane au părăsit țara, potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite.

Liderii opoziției din Venezuela s-au alăturat reprezentanților unor sindicate ale lucrătorilor petrolieri solicitând ca marți (ziua în care măsurile economice ale domnului Maduro vor intra în vigoare) să fie declanșată o grevă generală.

The Wall Street Journal citează politicieni ai opoziției din Venezuela, care spun că ”Apelul pentru greva de marți este primul pas pentru unirea poporului în luptă și măsurile lui Maduro nu sunt menite să îmbunătățească economia, ci să aducă mai multă foamete și sărăcie”.

Un alt politician din opoziție a declarat într-un interviu că venezueleenii și guvernele regionale ar trebuit să-și intensifice presiunile asupra lui Maduro. Dacă nu fac nimic, ”Guvernanții ne vor anihila și își vor impune statul lor mafiot”, a mai spus reprezentanta opoziției de la Caracas.

Noile măsuri ale președintelui Maduro includ o nouă monedă numită ”bolivar suveran”, care va elimina cinci zerouri din actuala valoare a monedei. Mulți economiști spun însă că această mișcare nu va reuși să trateze cauza reală a inflației – tipărirea necontrolată de bani și avertizează că măsurile vor duce la o inflație mai mare chiar și cea din estimările Fondului Monetar Internațional - de 1.000.000% anul acesta.

Revista presei internaționale din 20 august 2018
228