Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noua clasă munciroare ( românească) din Marea Britanie (Politico)

constructii_uk.jpg

Șantier de construcții
Image source: 
https://www.brogangroup.com

Revista presei internaționale

Publicația europeană Politico vorbește despre noua clasă muncitoare din Marea Britanie, care este, în bună parte ... românească.

Londra este un oraș care se extinde rapid, alimentat de rata natalității și de imigrație. Este deja casa a aproape 9 milioane de persoane.

 

În 2018, românii au asigurat cel mai mare număr de noi sosiri, 46.000 de persoane, după ce restricțiile pe piața muncii au fost ridicate în 2014.

 

În total, circa 411 000 de români trăiesc acum în Regatul Unit - de la 42 000 la un deceniu în urmă - ceea ce face din români a doua cea mai mare  naționalitate din Uniunea Europeană prezentă în țară, după polonezi.

 

Între 3 și 5 milioane de români - dintr-o țară cu 19,6 milioane de cetățeni - trăiesc și lucrează în străinătate. Majoritatea acestora (aproximativ 2,6 milioane) sunt la vârsta activă, reprezentând aproape o cincime din forța de muncă a țării.

Și aproximativ unul din 10 migranți se află acum în Regatul Unit.

Unii sunt muncitori cu ziua – plata este de 150 de lire sterline, negociabil.



În Catford, Claudiu, un tânăr constructor, este mulțumit de banii din Anglia, dar nu are intenția de a rămâne aici pe termen lung. Lucrează pentru un antreprenor în timpul săptămânii și apoi mai face câte ceva, pentru bani în plus, în week-end.



Trăiește frugal, spune el,  nu bea și trimite bani acasă.

Claudiu este la Londra pentru a face bani și nimic mai mult.



Aceasta este o parte a istoriei migrației românești: a itinerantului, care muncește din greu, a relațiilor la distanță cu cei dragi de acasă.



Alți români s-au stabilit însă în Regat, și-au luat case și au învățat engleza. Este povestea Anei Maria Niculae, în vârstă de 33 de ani, care s-a mutat de la București acum trei ani împreună cu fiul ei și cu partenerul ei, Liviu, stabilit la Leicester



"Nu vreau să mă întorc în România. Acolo viața este foarte costisitoare și grea "-  spune Ana, care la București lucra ca bucătar într-un restaurant, pentru 300 de lire sterline pe lună - asta înainte de a întrerupe lucrul pentu a-și crește fiul, Adrian. Când s-a întors i s-au oferit aproximativ 180 de lire sterline, spune ea.

În Leicester, Ana câștigă cu 52 de ori mai mult decât salariul minim într-un restaurant românesc.

”România este țara mea, este locul în care m-am născut, dar aceasta este realitatea. Aici, în Anglia, angajatorii mă tratează bine”, spune ea.



Liviu lucrează pentru o companie privată și poate câștiga în jur de 1.000 de lire sterline pe saptamână înainte de impozitare, deși nu s-a bucurat de unele beneficii și nici de protecția unui contract de muncă.



Pentru unii, aceasta este dovada unei economii flexibile și de succes, care atrage lucrători din întreaga Europă. Pentru alții, este vorba despre o cultură a muncii disfuncțională, care importă forța de muncă ieftină din străinătate - unul dintre motivele votului pentru Brexit, constată Politico.

 

Presa germană dezbate pe larg incidentele de la Chemnitz, unde au avut loc ciocniri între grupuri de extremă dreapta și contramanifestanți de stânga. Totul, urmare a unei crime căreia i-a fost victimă un bărbat german, ucis, se pare, de doi solicitanți de azil.

Imaginile protestatarilor de extremă dreaptă care urmăresc imigranții sau oamenii percepuți ca atare au șocat țara, notează Courrier International, care realizează un grupaj al comentariilor din presa germană.



Süddeutsche Zeitung denunță o situație „monstruoasă“ și „scandaloasă“, câtă vreme imigranți sau persoane considerate a fi migranți au fost urmărite de neo-naziști în plină stradă. Moartea lui Daniel H., de 35 de ani,  înjunghiat sâmbătă seara și pentru care sunt suspăectați un sirian și un irakian, „justifică preocuparea și mânia“, dar „nu există nici un motiv pentru a urmări refugiați sau pentru a-i minimiza sau ignora pe extremiștii de dreapta ", avertizează ziarul.



Der Spiegel refuză ideea unei intervenții justițiare a extremei drepte. "O persoană a fost ucisă, doi suspecți au fost arestați, sistemul judiciar este în mișcare. Însă extremiștii dreapta folosesc moartea unei ființe umane pentru scopurile lor:  de a vâna oameni care nu arată ca niște germani. Cei care au protestat nu erau interesați de Daniel H. Ei erau motivați de ura lor rasistă ", rezumă Der Spiegel.



Frankfurter Allgemeine Zeitung observă  apropierea dintre grupurile extremiste și huliganii clubului de fotbal local, ca și manipularea tensiunilor de către formațiunea naționalistă Alternativa pentru Germania, De asemenea, ziarul din Frankfurt voebrște despre persistența în fosta Germanie de Est a ideii că statul de drept nu mai este în măsură să garanteze ordinea.

Prin urmare, această întrebare este adresată de ziarul popular Bild lui Michael Kretschmer, ministru-președinte al Saxoniei: "Cum se face că poliția dvs. a eșuat două zile la rând în a-i controla pe protestatari?”



Pentru Deutsche Welle este o dovadă că „violența și amenințările din partea grupurilor de extrema-dreapta sunt subestimate, minimalizate sau chiar acceptate ".

 

Totuși, canalul ARD refuză să facă din poliție un țap ispășitor. "Evenimentele de la Chemnitz arată în schimb că extrema dreaptă încearcă acum să facă politică pe stradă, folosind violența. Poliția trebuie să lupte împotriva violenței și să garanteze statul de drept. Iar incertitudinea cetățenilor trebuie să primească răspunsuri tangibile,  pentru ca oamenii să-și recâștige încrederea pierdută ", conchide comentatorul postului german de televiziune.

Revista presei internaționale din 30 august 2018