Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bruxelles: bătălia drepturilor de autor (Le Monde)

social_media.jpg

Image source: 
pixabay.com

La Bruxelles are loc un intens război al lobby-ului în jurul directivei privind "drepturile de autor", scrie Le Monde. Ziarul francez descrie felul în care decurg ostilitățile.

De o parte sunt giganții internetului, GAFA (acronimul utilizat în Europa pentru a descrie Google, Apple, Facebook și Amazon). De cealaltă parte, editorii de ziare și creatorii. Și fiecare parte a scos la bătaie artileria grea, cu doar câteva zile înainte de votul decisiv din Parlamentul European, prevăzut pentru 12 septembrie, în timp ce ultimele amendamente mai pot fi depuse până pe 5 septembrie.

Așadar, pentru sau împotriva directivei privind drepturile de autor? Chiar și Bruxelles-ul, care a văzut atât de multe, rareori a cunoscut o luptă atât de intensă a lobby-urilor. Campanii gigant pe e-mail, multiplicarea comentariilor în media, semnale din lumea muzicală sau de la festivalul de film de la de la Veneția, spiritele sunt încălzite. Iar lupta este brutală, argumentele fără nuanță. Și pentru un motiv bun. Proiectul de directivă abordează un subiect existențial pentru presă, audiovizual, cinematografie, muzică.

Pentru Google sau Facebook, este o chestiune de bani, în mod necesar dificilă: ele vor scoate un profit un pic mai mic din Uniunea Europeană. Proiectul de directivă a fost propus de Comisie doar acum doi ani, și după cum declară comisarul pentru societatea digitală, Mariya Gabriel „scopul lui este de a crea un echilibru de putere între autori și platformele online, fiindcă de prea mult timp, avantajul a fost de partea celor din urmă“.

Aceasta, în condițiile în care conținutul creat de presă, audiovizual și celelalte contribuie aproape pe gratis la imensele venituri din publicitate ale GAFA: Google a obținut aproape 11 miliarde de euro profit în 2017 , Facebook 13,8 miliarde.

În războiul de influență, la 5 iulie un atac fulger a făcut să se clatine convingerile majorității deputaților, care au susținut în plen primul proiect al textului.

Iar dacă deputații francezi, de toate culorile, s-au situat în sprijinul directivei, social-democrații și conservatorii germani au fost împărțiți, la fel ca italienii. Delegația poloneză s-a situat în mod copleșitor împotrivă.

 

Presa germană continuă să fie preocupată de urmările confruntărilor de la Chemnitz . Întreaga Germanie ar putea fi afectată, scrie săptămânalul Der Spiegel.

„Saxonia. Când extrema dreaptă capătă putere", titrează Der Spiegel după demonstrațiile violente orchestrate de extrema dreaptă, ca urmare a crimei care a avut loc la Chemnitz, în landul Saxonia. La 26 august, un bărbat de 35 de ani a fost înjunghiat de un sirian și un irakian, care acum se află în arest preventiv. Pe stradă – scrie Der Spiegel - "neo-naziștii și huliganii vânează migranții. Politicienii  par luați prin surprindere”. Uniunea Creștin-Democrată banalizează pericolul, în timp ce partidul Alternativa pentru  Germany (AfD) sprijină activiștii de extremă dreaptă. Este necesară o "trezire" a tuturor politicienilor și a majorității tăcute a țării înainte de a fi prea târziu. Pentru că, în Germania, "Chemnitz este potențial peste tot", atrage atenția Der Spiegel.

Și tot în Germania, Handesblatt reamintește că, urmare a experienței sale în timpul Republicii Weimar și a epocii naziste, Germania dispune de modalități legale pentru a pune sub observație partidele politice dacă acestea par ostile constituției. Acum la Berlin se dezbate dacă AfD merită o astfel de atenție specială. Totuși, AfD are motive să fie mulțumită. În Saxonia, unde se vor ține anul viitor alegerile regionale, cota sa este de 25%. Ar putea chiar să-i  întreacă pe creștin-democrații Angelei Merkel pentru a deveni cel mai puternic partid din acest land. Aproape unul din doi saxoni (43%) ar vota fie pentru AfD pe extrema dreaptă, fie pentru Die Linke, partidul ex-comunist din extrema stângă. La o generație după reunificare, aceasta nu este delor o imagine a sănătății democrației.

 

Încheiem cu câteva reacții din presa internațoinală după condamnarea, în Myanmar, a doi reporteri ai Agenției Reuters. Ei sunt acuzați de spionaj pentru că au strâns dovezi despre atrocitățile la adresa minorității musulmane Rohyngia.

Financial Times scrie că Reuters a publicat  un articol bazat pe dovezile aduse de jurnaliști despre uciderea a 10 captivi Rohingya de către forțele de securitate și sătenii budiști. Ancheta a fost lăudată pe scară largă și rămâne una dintre cele mai detaliate mărturii ale atrocităților în masă  din Myanmar. Cu o săptămână în urmă, un raport al unei misiuni ONU a concluzionat că liderii generali militari din Myanmar ar trebui urmăriți pentru genocid în legătură cu operațiunea militară împotriva Rohingya, precum și crimele, inclusiv tortura, uciderea, violul și sclavia din trei provincii ale țării.

Huffington Post reamintește că Myanmar a negat acuzațiile, spunând că a desfășurat o operațiune legitimă împotriva militanților musulmani, de combatere a insurgenței. Dar armata a recunoscut uciderea celor 10 Rohingya după ce reporterii Reuters au fost arestați.

O misiune de anchetă mandatată de ONU a declarat săptămâna trecută că militarii din Myanmar au efectuat crimele în masă și violurile împotriva membrilor comunității Rohingya cu "intenția de a comite un genocid" și au cerut ca generalii să fie urmăriți penal.

Iar BBC relatează că Placa memorială în onoarea liderei birmaneze Aung San Suu Kyi, instalată în orașul scoțian Aberdeen, ar putea fi eliminată. Placa a fost pusă acum 10 ani, într-un parc din Aberdeen, alături de o plantă de iasomie, la cererea organizației Amnesty International. O  moțiune în acest sens va fi dezbătută săptămâna viitoare, mai notează BBC.

Revista presei internaționale din 4 septembrie 2018