Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Discursul despre Starea Uniunii: mai mult aspirație decât inspirație

junker.jpg

Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene
Image source: 
facebook.com/pg/JunckerEU

Astăzi, președintele Jean Claude Juncker urmează să susțină, în Parlamentul European, discursul anual privind starea uniunii. La fel ca blocul european în sine, discursul anual este și el încă în stadiul de șantier – iată constatarea publicației Politico:

De fapt, Jean-Claude Juncker este un președinte pe sfert - obligat să împartă titlul (și puterea) cu președinții Consiliului European, Parlamentul European și Băncii Centrale Europene. Ceea ce îl cam lipsește de autoritatea cu care un lider ar trebui, în mod obișnuit, să prezinte un discurs de tip Starea Uniunii.

Într-adevăr,  cei mai mulți dintre europeni nici nu știu cine este Juncker. Ar putea să-i recunoască vag numele, dar puțini s-ar opri din loc pentru a-l auzi vorbind. Și oricum, cei îngrijorați de schimbările ce se petrec pe continent stau cu ochii pe Salzburg, unde va avea loc summitul informal al șefilor de state și guverne, pe 20 septembrie. Și nu pe Strasbourg, unde Juncker va intra în faza finală a președinției sale cu a patra și ultima sa Stare a Uniunii.

Pentru un discurs menit să evoce grandoarea omologului său american, ne-am putea aștepta la un Parlament  plin și la emisiuni de televiziune pe subiect, încă de la prima oră. În schimb, discursul va avea loc la jumătatea dimineții, într-o sală semi-goală, în timp ce rețelele europene de televiziune prezintă programele  de teleshoping  sau pentru copii.

Așadar, nimic de comparat cu desfășurările de forțe de la Casa Albă și din mass-media americană : oaspeți surpriză la galerie, grafice și statistici în timp real, verificări faptice non-partizane și o scală completă replici de la partidul care nu ocupă Casa Albă.

Discursul despre Starea Uniunii Europene este discursul președintelui SUA dar fără viziune. Este discursul reginei fără regină.

După ce Juncker termină să vorbească, opt lideri politici vor răspunde. Patru vor lupta pentru a distruge Partidul Popular European al lui Juncker, cel mai mare de pe continent. Trei dintre aceștia vor fi eurosceptici care vor să părăsească sau să distrugă UE. Cel de-al optulea, Manfred Weber, va fi tentat să facă propria încercare de a conduce Comisia, din 2019.

Și totuși, nu este o cauză fără speranță. UE este tânără și tradițiile sale sunt și mai tinere.

Iar adevăratul test este dacă Juncker va putea să-i facă să rezoneze pe oamenii din întreaga UE. Așa cum Bono a scris recent în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, "Europa este o idee care trebuie să devină un sentiment".

Ce ar putea să le spună Juncker, de exemplu, italienilor? Potrivit sondajului Eurobarometru din mai, de două ori mai mulți italieni consideră că UE merge în direcția greșită ca cea corectă. Tinerii europeni sunt, de asemenea, dezamăgiți cu status quo-ul; 63% dintre cei care au împlinit vârsta de 24 de ani sunt de acord că "noile partide și mișcări politice pot găsi mai bine soluții decât partidele existente".

Realitățile reclamă un președinte al Comisiei ale cărui puteri și talente politice să se potrivească vârstei noastre digitale, capabile să unească europenii în jurul unui scop comun.

Până atunci, discursul Statelor Uniunii Europene va fi mai mult o aspirație decât o inspirație”.

 

Și tot azi, Parlamentul European va supune la vot Directiva Drepturilor de Autor, o reformă care urmărește să aducă drepturile de autor în coerență cu era internetului.

Iar ziarul Libération se întreabă cum ar putea fi aplicată o asemenea directivă?

Cu algoritmi gigantici – ar fi răspunsul. Articolul 13 stipulează că furnizorul de servicii trebuie să colaboreze îndeaproape cu titularul drepturilor de autor pentru a dezvolta metode de recunoaștere a conținutului acestora. În consecință, utilizatorii care nu au conturi pe rețelele sociale vor fi cenzurați. Ideea că mașinile ar putea rezolva problemele morale (legate de furt și de proprietatea intelectuală) arată, mai presus de toate, că politicienii își pierd responsabilitatea, căutând să o lase mașinilor. “

Editorii trebuie să își asume mai multă responsabilitate, crede la rându-i Gazeta Wyborcza:

"Trebuie să se ajungă la un acord cu privire la articolul 13: drepturile autorilor trebuie să fie armonizate cu drepturile utilizatorilor. În caz contrar, există pericolul filtrării și ștergerii necontrolate a conținutului".

În fine, Corriere della Sera atrage atenția că democrația are nevoie de cetățeni informați:

"Loviturile permanente pe care le primesc creatorii de conținut de înaltă calitate fac producția sa tot mai dificilă și mai costisitoare. Moartea ziarelor de peste Atlantic și din Europa demonstrează acest lucru. ... Nu trebuie să fii Jürgen Habermas pentru a înțelege cât de importantă este "dezbaterea publică informată". Este baza pentru o opinie publică informată - și, prin extensie, pentru democrație", consideră ziarul italian.

Revista presei internaționale din 12 septembrie 2018