Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Va fi eficient votul împotriva Ungariei?

orban.png

Premierul ungar Viktor Orban în timpul dezbaterilor privind situația Ungariei din Parlamentul European, Strasbourg, 12 septembrie 2018
Sursa imaginii: 
Facebook / European Parliament

BBC transmite că guvernul prim-ministrului Viktor Orban a fost acuzat de atacuri asupra presei, minorităților și statului de drept - acuzații pe care le-a negat.

Mai mult de două treimi dintre deputații europeni au susținut moțiunea. Dacă și liderii naționali vor aproba, Ungaria ar putea face față unor măsuri punitive, care pot merge până la pierderea drepturi de vot la nivelul Uniunii Europene”, reamintește BBC

Orban i-a pierdut pe mulți dintre protectorii săi - remarcă Washington Post  -  în încercarea sa ambițioasă de a impune pe continent modelul său de "democrație illiberală". Un bloc care ar fi mai aproape de Rusia, mai puțin deschis la migrație și mai puțin preocupat de independența justiției, de o presă liberă și de  drepturi pentru minorități.

Wiener Zeitung salută faptul că, "În cele din urmă, Uniunea Europeană a realizat că nu mai poate sta să  privească doar la activitățile lui Orbán. În loc să exporte spiritul democrației și respectul pentru statul de drept în țările din fostul bloc estic, UE s-a aflat în pericolul de a importa o politică autoritară, coruptă și un spirit antidemocratic din țări precum Ungaria. Faptul că, în sfârșit, a acționat, le trimite un semnal clar fanilor democrației illiberale".

Există însă și abordări sceptice cu privire la votul din Parlamentul European...

Le Nouvel Observateur se teme că ”este o sancțiune ineficientă și riscantă. Mai ales din cauza grupului politic principal PPE, în care  partidul lui Viktor Orban, Fidesz, este membru. PPE a decis să renunțe la maghiarul încăpățânat, după ce l-a protejat mult timp. Și asta din diferite motive. Dar maghiarul a devenit imposibil de apărat.

Va merge PPE până acolo încât să renunțe la cei 12 deputați Fidesz? Opiniile sunt încă împărțite pe această temă, mulți continuă să creadă că este mai bine să-l păstreze pe Orban în "familie" decât să-l vadă cum se alătură cohortei de populiști furioși pe Europa. Este un risc. Dar pericolul este mare ca sancțiunea să se dovedească a fi contraproductivă. Ceea ce, în cele din urmă, va stimula naționalismul și eurocepticismul în Ungaria, în loc să le stingă. Este valabil și pentru articolul 7”, notează revista franceză.

 

Și tot în Franța, le Figaro este de părere că în ciuda votului de la Strasbourg, premierul ungar va continua să  influențeze dezbaterea în perspectiva alegerilor europene:

Acest vot, are doar o valoare simbolică și doar invită Consiliul să "spună dacă există un risc evident de încălcare gravă, de către Ungaria, a valorilor menționate la articolul 2 din Tratatul UE și de a face recomandări adecvate Ungariei în acest sens ". Este aproape imposibil ca această procedură să fie finalizată. Polonia, Austria și Italia, care susțin poziția lui Orban în probleme de migrație se vor opune, fără îndoială. Dar această decizie marchează clar o schimbare de ton în structurile Uniunii.

 

Discursul președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, este un alt subiect de interes în presa de azi:

Unele propuneri ale lui Juncker de consolidare a eficacității UE se confruntă cu opoziția statelor membre, în special eliminarea veto-urilor naționale în unele domenii de politică externă, cum ar fi presiunile economice la adresa Rusiei sau Chinei.

Reiterând sprijinul pentru o integrare economică mai profundă, el a avansat și ideea că euro ar trebui să provoace dolarul ca monedă mondială,  considerând absurd că UE plătește cea mai mare parte a energiei sale în moneda americană, în ciuda cumpărării  resurselor din regiuni cum ar fi Rusia și statele din Golf. El a spus că și companiile aeriene ar trebui să cumpere avioane cu prețuri în euro, nu în dolari.

Juncker a reînnoit apelurile ca statele să avanseze în dezvoltarea unei capacități de apărare a UE, independentă de alianța NATO condusă de SUA, și să îmbrățișeze Africa prin investiții.

Aceasta ar presupune o nouă zonă de comerț liber, o nouă dimensiune, parte a unei strategii de reducere a fluxului de migranți africani săraci. O temă care a stârnit certuri între statele membre și a alimentat o creștere accentuată a naționalismului anti-european”, scrie Reuters.

DW atrage atenția că... ”Drumul spre Sibiu nu va fi ușor. Orașul care a fost Capitală Culturală Europeană în 2007, alături de Luxemburg, va deveni un centru important al politicii europene într-un moment de răscruce, la doar câteva săptămâni după Brexit (29 martie 2019), și la scurt timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European. În plus, România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019.  Obiectivele concrete înainte de summitul de la Sibiu sunt negocierea unui acord de principiu privind adoptarea bugetului UE post-2020 și Acordul de parteneriat cu Japonia”.

Iar Daly Express titrează: ”Uniunea Europeană a recunoscut în cele din urmă că a comis  greșeli cu privire la criza refugiaților. Jean-Claude Juncker a anunțat o serie de propuneri pentru a strânge rândurile în materie de migrație”.

 
Revista presei internaționale din 13 septembrie 2018