Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nici măcar Kremlinul nu crede povestea turiștilor din Salisbury

skripal.png

Cei doi suspecți pentru atacul cu Novichiok din Marea Britanei
Image source: 
France24

Acesta este titlul din cotidianul The Times, după ce postul de televiziune RT a prezentat versiunea celor doi suspecți indicați de Londra pentru atacul cu Novichok. Ei au spus că se aflau în orașul britanic ca simpli turiști pasionați de catedrale gotice și totul este doar o coincidență.

Cei doi suspecți ruși – spune The Times - au apărut nervoși și crispați, cu lecția bine repetată, ceea ce a făcut totul incredibil de comic. Același lucru se poate spune despre statul rus care a orchestrat interviul de la televiziunea RT cu Alexandr Petrov și cu Ruslan Boshirov, în încercarea de a se spăla pe mâini de atacul din Salisbury.

Apariția rapidă a unui consens anti-rus în cadrul NATO, după cazul Skripal, a căzut rău la Kremlin. Acum, acesta a recurs la o încercare elaborată de a induce confuzie în rândul publicului străin și intern și de a distrage  atenția de la serviciul militar de spionaj, GRU.

RT, rețeaua de televiziune finanțată de Kremlin, a prezentat interviul ca un triumf al cercetării investigative. De fapt, bărbații au fost aproape sigur livrați de Kremlin după un debrifing amănunțit.

The New York Times observă la rândul lui că până și moderatoarea RT părea neconvinsă, spunând: "Acest interviu va lăsa mai multe întrebări decât răspunsuri".

Dar interviul a avut loc pe o temă mult bătută în Rusia și care figurează în toate răspunsurile Kremlinului la acuzațiile din străinătate: rușii sunt victime, nu vinovați, notează ziarul american

Rusia este mai bună la propagandă decât suntem noi, titrează pagina rețelei tv americane CNN:

Pentru orice persoană cu bun simț, această poveste este ridicol de subțire și profund neconvingătoare, mai ales atunci când este în contrast cu volumul neobișnuit de dovezi pe care Regatul Unit l-a furnizat împotriva celor doi bărbați. De ce, atunci, Rusia s-ar deranja să recurgă la o astfel de încercare grosieră de dezinformare?

Pur și simplu, Rusia este mai bună la dezinformare decât adversarii săi. Înțelege mai bine cum se răspândesc informațiile - bune sau rele. Ar trebui să înțelegem și noi asta mai bine”.

 

 

 

Berlinul pregătește în secret un mega-proiect de infrastructură în Turcia. Și ar putea să se confrunte cu critici din cauza cooperării cu autocratul de la Ankara. Este informația pe care ne-o furnizează revista germană Der Spiegel:

”Când sultanul Abdulhamid al II-lea a urcat pe tronul Imperiului Otoman în 1876, europenii și-au pus mari speranțe în tânărul conducător. El era văzut drept un liberal, și chiar a fost pro-european. El a inițiat reforme menite să salveze imperiul văzut atunci drept "bolnavul de pe Bosfor".

Pentru a impulsiona economia, sultanul a decis să lanseze un vast proiect feroviar, ajungând la un acord, în 1898, cu împăratul german Wilhelm al II-lea pentru a construi o cale de importanță strategică până la Bagdad.

Acum, 140 de ani mai târziu, un alt proiect gigantic de cale ferată este planificat pentru statul membru NATO. Turcia trece în prezent, printr-o criză financiară și valutară profundă, dar își propune să-și modernizeze rețeaua feroviară.

În urmă cu aproximativ trei luni, trimișii președintelui turc Recep Tayyip Erdogan au contactat guvernul german pentru a discuta planul. Un consorțiu condus de Siemens ar urma să se ocupe de construirea de noi linii de cale ferată, electrificarea celor vechi și instalarea tehnologiei moderne de semnalizare în întreaga țară.

Valoarea totală a comenzii este de aproximativ 35 miliarde de euro. Dacă proiectul va fi realizat, ar fi cea mai izbitoare dovadă a revenirii diplomatice spectaculoase pe care ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a încercat să o realizeze în timpul vizitei sale în Turcia, săptămâna trecută.

Cu doar un an în urmă, guvernul german propunea sancțiuni la adresa partenerului din NATO și nu trecea o săptămână fără ca Erdogan să-i atace pe germani comparându-i cu naziștii.

Este adevărat că, între timp, germanii aflați în spatele gratiilor din Turcia - avocatul pentru drepturile omului Peter Steudtner și jurnaliștii Deniz Yücel și Mesale Tolu – au putut să părăsească țara.

Totuși, nimic nu s-a schimbat cu adevărat în regimul autoritar al lui Erdogan. Dimpotrivă, alegerile prezidențiale i-au conferit liderului turc aproape aceleași puteri pe care Sultanul Abdulhamid al II-lea le avea la vremea lui”.

Niciuna dintre cele zece nave, închiriate de ONG-uri pentru salvarea migranților de pe Mediterana, nu mai funcționează, încă din 26 august. Este cea mai îndelungată perioadă de inactivitate, de la vârful crizei, în 2015.

Ziarul britabnic The Guardian scrie că, de la începutul anului 2018, cel puțin 1130 de persoane au fost date dispărute în apele mediteraneene, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

Acum, politicile anti-imigrare ale guvernelor maltez și italian au făcut aproape imposibile misiunile de salvare.

Trei dintre nave sunt reținute în portul Valletta, Malta pe motive legate de înregistrarea drapelului. Alta a fost ancorată de mai mult de un an la portul Trapani, Sicilia. Nava nu s-a întors pe mare, în ciuda faptului că procurorii din Palermo au renunțat la acuzațiile împotriva echipajului.

Aquarius, care a fost forțat în această vară să facă  un ocol spre Spania, după ce Malta și Italia și-au închis porturile, ar putea părăsi apele franceze în următoarele zile. Însă nava Aquarius singură nu poate face mare lucru. 

În absența navelor ONG-urilor, singurele patrule sunt furnizate de paza de coastă libiană. Dar Libia a încheiat în 2017 un acord cu Italia prin care candidații la emigrare în Europa sunt reîntorși din drum. Acolo unde, potrivit agențiilor umanitare, aceștia sunt victime ale torturii și  relelor tratamente", scrie The Guardian

Revista presei internaționale din 14 septembrie 2018
355