Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria a vândut vize rușilor în schimbul a sute de mii de euro

pasaport_rusia.jpg

Image source: 
pixabay.com

După cum scrie Gazeta Wyborcza, preluată de Euractiv, rușii au beneficiat de programul de viză de ședere permanentă, în vigoare în Ungaria între 2013 și 2017 și suspendat anul trecut.

Printre beneficiari s-ar afla și familia șefului serviciilor de informații externe al Kremlinului, care este vizat de sancțiunile europene.

În schimbul achiziționării de obligațiuni de stat în valoare de 250 – 300.000 EUR, cetățenilor din afara UE li s-a acordat un permis de ședere, în baza căruia au putut călători liber  în întreg spațiul Schengen. Potrivit ziarului polonez, circa 20.000 de persoane, provenind în principal din China, Rusia și țările arabe au profitat de această oportunitate.

Unii au fost suspectați de încălcări ale drepturilor omului în țările lor, alții de legături cu terorismul sau de apartenența la crima organizată.

Detalii au fost dezvăluite de jurnaliștii de investigație de la publicațiile ruse Direkt36 și Novaya Gazeta. Acestea susțin că au dovezi potrivit cărora administrația ungară a ignorat orice semne de întrebare în anumite cazuri de acordare a dreptului de ședere participanților la program. De exemplu, în ce-l privește pe Dmitri Pavlov, liderul grupării mafiote "Izmaylovskaya", sponsor al veteranilor armatei ruse și al serviciilor speciale.

Printre beneficiari, spune Gazeta Wyborcza, s-ar afla și rudele lui Serghei Naryshkin, directorul serviciilor de informații externe ruse. Naryshkin este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Putin. Lui îi este interzis să intre în Uniunea Europeană , după invazia rusească din Crimeea  - la vremea respectivă fiind președintele Dumei.

 

Rămânem aproape de Ungaria, pentru că revista franceză Le Point se întreabă cine sunt prietenii care i-au mai rămas lui Viktor Orbán în propria familie politică, PPE?

Într-adevăr, după cum observă Le Point, 58 de deputați ai PPE au votat miercuri contra procedurii de sancționare a Ungariei. Evident, Orbán a putut conta pe sprijinul unanim al celor 12 deputați din partidul său, Fidesz, membru PPE. Apoi, croații și slovenii i-au ținut spatele - 4 din cele 5 voturi ale acestor două mici delegații au mers spre Orban.

Din cei 6 slovaci membri ai PPE, 4 au votat contra sancțiunilor. Dintre cei 7 bulgari, 5 l-au sprijinit  pe Orbán. În România, Partidul Național Liberal nu susține ideile lui Orbán, de vreme ce un singur europarlamentar a votat împotriva începerii procedurii de sancționare.

Surprinzător, partidul cancelarului austriac Sebastian Kurz - despre care se spune că este aproape de linia Orbán –  a sprijinit sancțiunile.

În Polonia, dreapta conservatoare  moderată, reprezentată în PPE de două partide, Partidul Țărănesc Polonez și Platforma Civică a lui Donald Tusk, se opun partidului majoritar, PiS, aliat declarat al lui Orbán. În mod logic, cei mai mulți au votat pentru sancționarea Ungariei pe principiul „prietenii dușmanilor mei sunt dușmanii mei.“ Totuși 3 din 4 membri ai Partidului Țărănesc s-au abținut.

Forza Italia, partidul lui Berlusconi, a votat majoritar pentru Orbán. Dintre cei 15 membri, 11 au respins sancțiunile.  Președintele Parlamentului, Antonio Tajani, și el din PPE, nu a participat la vot.

Este destul de curios, comentează Le Point, deoarece aceasta îl va ajuta doar pe liderul Ligii, Matteo Salvini, să ciugulească rămășițele partidului Forza Italia. Sau poate că acesta să fi fost scopul, în cele din urmă? În Partidul Popular spaniol doar 3 din 17 de voturi au mers în favoarea liderului maghiar.

Germanii au demonstrat prin acest vot că, în mod hotărâtor, nimic nu merge bine între CSU și CDU. În afară de Manfred Weber, președintele grupului CSU, cei patru deputați europeni bavarezi l-au sprijinit pe Orbán. În timp ce CDU a mers pe linia Merkel, împotriva liderului maghiar. Popularii scandinavi, olandezi, belgieni și din statele baltice au votat în unanimitate contra lui Viktor Orbán.

 

În sfârșit, Newsweek acuză majoritatea republicană din statul Carolina de Nord că a refuzat să ia în calcul avertismentele oamenilor de știință cu privire la efectele schimbărilor climatice în regiune.

Locuitorii din acest stat se confruntă cu valuri mortale și inundații, cauzate de uraganul Florence.

În aceste condiții, geologul marin Stanley Riggs a declarat pentru The Washington Post că problemele ar fi putut fi atenuate dacă legiuitorii republicani din Carolina de Nord ar fi luat în seamă un studiu realizat de o echipă de oameni de știință privind creșterea nivelului mării în zonă.

Studiul prezicea că, din cauza schimbărilor climatice, nivelul mării ar putea crește cu 39 de centimetri, până în 2100. Raportul, redactat în 2010, recomanda "elaborarea de politici și proceduri de planificare".

Raportul sugera, de asemenea, că statul ar trebui "să ia în considerare instalarea stațiilor de monitorizare a fluxului de maree" și "stabilirea unui program pentru monitorizarea și măsurarea continuă a stării terenului de pe câmpia de coastă".
Dar raportul a rămas fără ecou în tumultul alegerilor din 2010, în care republicanii au preluat majoritatea în Adunarea Generală din Carolina de Nord.

Iar în 2012, parlamentarii din acest stat au adoptat o lege care retrage agențiilor de stat dreptul de a-și baza deciziile politice pe predicțiile privind creșterea nivelului mării, scrie Newsweek.

Revista presei internaționale din 17 septembrie 2018
576