Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poate fi evitat războiul comercial SUA-China?

xi_jinping.jpg

Image source: 
youtube.com

Presa internațională se așteaptă la intensificarea conflictului economic al președintelui Trump cu China  în condițiile în care administrația intenționează să introducă noi taxe, de 200 de miliarde de dolari, pentru produse chinezești care intră în S.U.A.

Pentru Wall Street Journal, amenințările din partea ambelor părți riscă să arunce în aer o inițiativă diplomatică și așa fragilă, condusă de secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, și susținută de  mediul de afaceri

New York Times transmite că în timp ce Trump escaladează războiul comercial, aliații Wall Street din China evaluează impactul.

Ziarul reamintește că și atunci când președinții George W. Bush și Barack Obama au acuzat China de manipularea monedei, Wall Street a cerut reținere - și ambii președinți au dat înapoi.

Astăzi, China speră că Wall Street va reuși încă o dată să calmeze bătălia politică din Washington. Dar, în condițiile în care președintele Trump declanșează războiul comercial cu Beijingul, mesajele de pe Wall Street pot ajunge la urechi deja surde.

Relațiile dintre președintele Trump și Wall Street sunt deja complicate. Politica fiscală din anul trecut a favorizat în mare măsură companiile mari; cu toate acestea, unii directori financiari s-au ciocnit deschis cu președintele Trump.

Washington Post observă că abordarea brută a lui Trump, menită a obține concesii dinspre Beijing, a provocat o reacție publică serioasă, care ar putea submina chiar eforturile președintelui american.

Menținerea președintelui Xi Jinping la putere depinde în foarte mare măsură de susținerea masivă din partea clasei medii, în plină expansiune. Iar acum, clasa de mijloc chineză, supărată din cauza amenințărilor crescânde ale lui Trump, se așteaptă ca liderul de la Beijing să răspundă cu putere. Acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării găsirea unui compromis pentru a pune capăt escaladării.

 

 

Într-un articol publicat duminică în The Observer, primarul Londrei, Sadiq Khan, a cerut organizarea unui nou referendum pentru Brexit. Este, oare, posibil? – se întreabă comentatorii.

Pentru Brexiteri, strigătul de luptă este "înțelegere" sau "nici o înțelegere". Pentru adepții rămânerii, jocul este în jurul unui nou "vot al poporului" pentru a răsturna situația.

Există o preocupare crescândă în parlament, guvern și în rândul unor brexiteri pentru care polarizarea ar putea pune în pericol capacitatea guvernului britanic de a livra o înțelegere pentru Brexit. Pare tot mai greu să se ajungă la un compromis între două părți care se aruncă într-un război de uzură prelungit, care se poate răspândi dincolo de Brexitul efectiv.

Huffington Post reamintește că dacă Marea Britanie va ieși din UE fără o perioadă de tranziție, acest lucru ar ridica numeroase întrebări privind relațiile comerciale, granița cu Irlanda de Nord și drepturile acordate milioanelor de cetățeni ai statelor UE care locuiesc în Regatul Unit și viceversa - cetățenilor britanici care trăiesc în țări din UE.

Theresa May, care acasă s-a confruntat cu critici majore în legătură cu negocierile pentru Brexit, a respins în repetate rânduri sugestiile de a organiza un al doilea vot popular pe această temă.

The Guardian recunoaște că este un moment traumatizant pentru Marea Britanie. Dar a vorbi despre un cataclism, așa cum fac unii politicieni, poate fi exagerat. Marea Britanie se poate retrage și poate evalua beneficiile și dezavantajele noului său statut în spațiul economic european.

Apoi, poate să se retragă din UE sau să se întoarcă la o relație mai strânsă. Ambele opțiuni pot fi luate în considerare, alegând calea cu cu cele mai puține daune.

Iar Financial Times observă că sprijinul public pentru un nou referendum variază în funcție de modul în care este conceput și de ce opțiuni se află pe masă. Sadiq Khan a spus, de exemplu, că alegătorilor ar trebui să li se dea șansa fie să voteze pentru rămânere, fie să aprobe acordul lui May, fie o ieșire fără acord, în caz că nu va exista un acord.

 

În Germania, grupusculele de extremă dreaptă nu se mai ascund. Iată concluzia îngrijorătoare a ziarului Le Figaro.

Chiar dacă PND, în mod explicit neo-nazist, este în declin, ideologia sa nu a dispărut. Mai mult, membrii săi țin legătura prin Internet  și își dau întâlnire la concerte. Într-un raport din 2017, autoritățile s-au arătat îngrijorate că rețelele de extremă dreaptă ar deveni și "mai militante". Aproximativ 12.000 de persoane "predispuse la violență" au fost identificate într-un spectru de aproximativ 23.000 de membri.

Într-un interviu pentru Der Spiegel, autorul israelien Sally Perel, supraviețuitor al Holocaustului, spune că "Din păcate, în Germania au existat întotdeauna demonstrații neo-naziste. Dar ceea ce este nou vine din nivelul lor de organizare și viteza cu care se mobilizează acum prin intermediul rețelelor sociale. Începe din nou și e periculos să rămâi indiferent", spune, alarmat, scriitorul israelian, care-și amintește de perioada când era copil , în timpul Republicii de la Weimar.

În acest context, Alternativa pentru Germania, AfD, joacă un joc dublu , constituindu-se într-un paravan respectabil pentru cele mai controversate rețele de extremă dreapta.

Ei nu pretind vreo legătură cu nostalgia nazistă, ci se definesc drept o organizație anti-imigrație sau chiar naționalistă. Însă exponentul aripii radicale a partidului, liderul din Turingia Björn Höcke, are contacte cu mișcări precum Pegida, grupul anti-islamist din Dresda. În Halle, Saxonia-Anhalt, AfD a înființat un birou într-un sediu aparținând organizației Ein Prozent (un procent), deja monitorizată de serviciile interne.

Revista presei internaționale din 18 septembrie 2018
238