Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Manuel Valls, primar la Barcelona?

valls.jpg

Manuel Valls: Vreau să fiu viitorul primar al Barcelonei
Manuel Valls: Vreau să fiu viitorul primar al Barcelonei
Image source: 
Facebook / Manuel Valls

Va  ajunge fostul prim-ministru francez Manuel Valls să candideze în alegerile din mai 2019 pentru primăria capitalei catalane?

Totul se va decide în zilele următoare și, între timp, fostul premier francez și-ar fi găsit chiar și viitorul manager de campanie, scrie Courrier International.

Manuel Valls ar urma să beneficieze în special de sprijinul partidului de centru-dreapta Ciudadanos, anti-separatist - chiar dacă listele vor fi deschise de membri ai societății civile.

Fostul prim-ministru francez "a început să organizeze echipa electorală care trebuie", scrie și cotidianul El Periódico de Catalunya. Ziarul spune că Valls a discutat și cu o firmă de consultanță, cunoscută pentru faptul că fondatorul ei a lucrat cu primarul socialist din Barcelona din perioada 1982-1997, Pasqual Maragall.

Acesta a rămas în amintirea metropolei ca „primarul olimpic [...] asociat un timp cu succesul“, mai ales cu transformările urbane uriașe pe care orașul le-a cunoscut pentru Olimpiada din 1992. Mai târziu, compania a lucrat pentru guvernul spaniol și pentru fosta președintă socialistă chiliană, Michelle Bachelet.

"Angajarea  acestei companii înseamnă trimiterea unui semnal către categoriile progresiste ale regiunii, scrie El Periódico de Catalunya, adăugând că agenția a confirmat că a fost abordată de Manuel Valls, însă nu a spus și care a fost răspunsul.

 

Șeful agenției germane de informații interne, Hans-Georg Maasen, a fost demis, după ce a generat certuri în coaliția creștin-democrată. El va deveni însă secretar de stat al Ministerului de Interne. Comentatorii se întreabă dacă această  soluție de compromis va pune capăt neînțelegerilor din cadrul guvernului și va liniști opoziția.

Süddeutsche Zeitung scrie că "Ministrul de Interne Horst Seehofer, liderul creștin-socialilor bavarezi, care promisese să-l protejeze pe șeful agenției, ar  putea fi nemulțumit, dar el se exprimă astfel mai mult la cererea colegilor săi de partid, din rațiuni de campanie. Totuși, o ieșire din coaliția aflată la guvernare la Berlin nu ar fi tolerată în Bavaria. Seehofer se luptă, de asemenea, cu propriul său partid, care este reticent să se poziționeze împotriva Angelei Merkel. Mulți oficiali se simt legați mai degrabă de stilul mai rezervat al predecesorului lui Seehofer, Thomas de Maizière".

Pentru ziarul italian La Repubblica, "Este un compromis care a salvat guvernul Merkel de la cea de-a doua criză guvernamentală în decurs de câteva luni. ... Maasen a fost șeful puternicei agenții interne de informații; acum el este doar un secretar de stat - o diferență enormă. Mai mult, ar fi fost dificil să debarci pur și simplu un funcționar de un asemenea rang. Și dacă Merkel ar fi făcut asta, doar ar fi alimentat reputația sa de martir. Pe care AfD  a mizat foarte mult la izbucnirea scandalului asupra interpretării evenimentelor de la Chemnitz".

Cotidianul Die Presse vede însă această soluție profund cinică:
"În căutarea unui nou profil, SPD a avut nevoie urgentă de un succes simbolic pentru baza electorală atât de nefericită. Iar Horst Seehofer, a fost nevoit să evite o umilință majoră înaintea alegerilor din Bavaria. În timp ce Merkel a trebuit să mențină coaliția. O mișcare care vede că Maasen a primit un nou loc de muncă, mai bine plătit, și asta trebuie acum să-i facă pe toți fericiți. ... Este extrem de cinic. Iar acest lucru trimite și mai mulți alegători către AfD".

Tot în Austria, Der Standard vede slăbiciunile coaliției Merkel:

"Ne întrebăm cum putea coaliția CDU / CSU să producă vreodată ceva constructiv, pe care să-l poată implementa, împreună cu partenerul său, SPD. Pentru că, este evident, SPD se bucură de chinul cancelarului. Deoarece Merkel este, desigur, într-o situație foarte ciudată: orice atac împotriva lui Maasen este un atac împotriva lui Seehofer. Și SPD știe asta".

 

Președintele Macron pare a fi din ce în ce mai singur: după ministrul mediului și al sportului, iată că și ministrul de interne își anunță intenția de a demisiona.

Ministrul de interne Gerard Collomb a anunţat marţi dimineaţa că anul viitor va demisiona pentru a putea candida la funcţia de primar în oraşul Lyon.

Într-un interviu acordat săptămânalului  L'Express, ministrul în vârstă de 71 de ani explică: ''în 2020 (dacă nu mă îmbolnăvesc înainte, spune glumind), aş vrea să conduc din nou al treilea cel mai mare oraş din Franţa, după Paris şi Marsilia'' şi că, prin urmare, după alegerile europene din 2019 îşi va va părăsi postul din executiv pentru a putea participa la campania electorală.

Subiectul este reluat și de ziarul italian Il Giornale, citat de Rador. Potrivit acestuia, Collomb este un politician de elită al Franţei şi a fost considerat unul dintre cei mai importanţi alegători ai lui Macron la alegerile prezidenţiale din 2017. Anunţul demisiei sale soseşte după câteva luni după cea cu efect imediat a ministrului mediului şi după demisia ministrului sportului (de la sfârşitul lunii august ). În iunie 2017, la doar câteva săptămâni după alegeri, a demisionat ministrul apărării.

Între timp, Palatul Elysée trebuie să se confrunte cu diferite scandaluri, cum ar fi afacerea Benalla şi cu o scădere vertiginoasă de popularitate a preşedintelui Macron. Poate că şeful statului ar trebui să asculte de sfatul lui Collomb, care în calitate de vechi expert al politicii franceze avertizează: cei aflaţi la putere au nevoie de o baie de umilinţă.

Revista presei internaționale din 20 septembrie 2018
363