Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Strategul lui Trump promite să răstoarne ordinea europeană

steve_bannon.jpg

Steva Bannon, fostul consilier și șef de campanie al lui Donald Trump, la Zurich, 6 martie 2018
Image source: 
REUTERS/Moritz Hager

Fostul strateg al lui Donald Trump, Steve Bannon, a anunțat la conferința de sâmbătă a formațiunii naționaliste Fratelli d'Italia de la Roma că va ajuta în următoarele luni partidele de extremă dreaptă să obțină victoria în alegerile europene. Comentatorii atrag atenția asupra pericolului ascensiunii populismului.

Potrivit Newsweek, teoria lui Bannon este că "puterile înrădăcinate" ale continentului se tem de oamenii care votează pentru o schimbare în țările lor.

Bannon a sugerat că alegerile europene de anul viitor vor oferi alegătorilor șansa de a reveni la un guvern "care nu este socialist", ignorând însă faptul că tocmai partidele conservatoare au dominat Parlamentul European în ultimii 20 de ani.

Dar mai multe grupuri de dreapta din Europa i-au respins propunerea. De exemplu, Partidul austriac al Libertății, parte a coaliției de guvernare, care s-a confruntat cu numeroase acuzații de antisemitism, s-a declarat dezinteresat de ajutorul său.

În Belgia, Le Soir explică de ce sloganurile populiștilor de dreapta sunt atât de atractive:

"De când Partidul Comunist a încetat practic să existe, nimeni nu a venit  cu ceva nou în fața angajaților. Astfel că identitatea lor colectivă s-a reconstituit în jurul naționalismului anti-imigrație. Comuniștii spuneau că "noi, muncitorii", ne exprimăm opoziția față de șefi, burghezie și opresori. Acum ei spun "noi, francezii", pentru a-și marca opoziția față de imigranți. Dușmanii au devenit refugiații și solicitanții de azil".

El País, crede că pericolul cel mai evident vine din faptul că acest discurs al fricii și urii se răspândește la partidele tradiționale conservatoare, în timp ce progresiștii se limitează la o poziție defensivă: ”Este vital ca forțele social-democrate și de stânga să formeze un nucleu solid de valori în jurul apărării drepturilor omului. A doua dimensiune este strategică: să caute convergențe cu forțele conservatoare și liberale bazate pe apărarea valorilor europene ale solidarității și toleranței".

 

Și, în același context alegerilor din 2019, Viktor Orbán este o capcană pentru dreapta europeană. Iată titlul unei analize a revistei franceze Le Point:

"Presa nu mă poate forța să-l dau afară pe Viktor Orbán". În doar câteva cuvinte, Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), a pus capăt speculațiilor din sânul aripii drepte europene.

Joseph Daul încă mai speră că în Consiliul European se vor putea face presiuni suficiente pentru a repune regimul ungar în cercul valorilor europene iar liderii PPE încă așteaptă semne de bunăvoință de la Orbán "înainte de Congresul de la Helsinki" din 7 și 8 noiembrie.

Este însă iluzoriu, având în vedere evoluția evenimentelor și tonul adoptat de Orbán în fața deputaților europeni. În loc să dea înapoi, fapt care ar fi putut reține voturile ostile din PPE, liderul ungar, dimpotrivă, a criticat vehement stânga, vinovată - în opinia lui Orbán - de  dezinformare, mai ales că el beneficiază şi de un sprijin popular larg...

Alegerea de a-l menține pe Orbán în familia creștin-democraților nu va simplifica sarcina partidelor de dreapta în următoarea campanie europeană. În numeroase țări, dreapta tradițională se află în competiție frontală, dacă nu vitală, cu extrema dreaptă.

Viktor Orbán nu are nicio intenţie de a coborî tonul și, din contră, el dorește o adunare a dreptelor iliberale aflate sub stindardul său. Acesta este sensul abordării lui față de Matteo Salvini, liderul formaţiunii politice Liga din Italia, un aliat al Marinei Le Pen din Franța.

Orbán tinde să prindă PPE într-un joc de alianțe total contradictorii. Cum poate partidul fondatorilor Europei să pretindă că întruchipează ultimul bastion împotriva extremei drepte atunci când unul dintre ei, în cazul de faţă Orbán, susține deschis alianța forțelor de dreapta?

Acum, în apropierea alegerilor europene, timpul presează şi fineţurile lui Orbán pot afecta lizibilitatea campaniei PPE”, scrie Le Point, preluat de Rador.

 

Tot mai mulți venezueleni se refugiază în Spania, alungați de foametea și de violențele din țara lor. O problemă sensibilă pentru guvernul spaniol de centru-stânga,  remarcă publicația europeană Politico:

Șeful celui mai fragil guvern din istoria spaniolă modernă, Pedro Sánchez, nu-și poate permite o greșeală în răspunsul său la criza venezueleană.

Partidul Socialist Spaniol are legături strânse cu Venezuela - fostul lider al partidului și prim-ministru, José Luis Zapatero continuă chiar să se implice profund în eforturile de mediere politică din Venezuela. În timp ce personalități de vârf din Podemos, partidul de stânga pe care Sánchez se bazează pentru sprijin parlamentar, au fost consilieri ai președintelui venezuelean Hugo Chávez.

Sesizând slăbiciunea primului ministru, partidele spaniole de centru-dreapta, care i-au curtat pe disidenții venezueleni, folosesc în mod repetat prăbușirea economică a țării pentru a avertiza asupra pericolul reprezentat de Podemos. Iar cei de centru-dreapta pun tot mai apăsat în discuție această problemă.  

Ei îl acuză pe Sánchez că adoptă o linie prea moale în privința succesorului lui Chávez, Nicolas Maduro. Aceasta, deși Sánchez a sprijinit sancțiunile UE împotriva oficialilor venezueleni. De asemenea, el a denunțat ca ilegale alegerile din mai,  în care Maduro a fost reales pe fundalul boicotului opoziției, a interzis partidele politice și și-a închis rivalii.

Cazurile de venezueleni care obțin azil politic în Spania sunt rarisime, însă după șase luni, ei pot primi permis de ședere și drept de muncă, mai precizează Politico.

Revista presei internaționale din 25 septembrie 2018
581