Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană contestă supremația dolarului

dolar_euro.jpg

Image source: 
pixabay.com

UE a anunțat crearea unui "vehicul cu destinație specială" pentru procesarea plăților între companiile europene și Teheran, în încercarea de a permite continuarea comerțului cu Iranul. Pentru unii comentatori, aceasta poate avea consecințe financiare și politice la nivel global.

Pentru Bloomberg, Europa are în sfârșit motivul pentru a contesta dolarul. Cu tot mai multe companii europene care au fugit din Iran ca urmare a sancțiunilor americane, ar putea fi tentant pentru Washington să submineze și eforturile Europei de a salva acordul nuclear cu Iranul. Ar fi mai bine să reziste ispitei. Un nou plan al Germaniei, al Franței, al Marii Britanii, al Chinei și al Rusiei de a crea o infrastructură financiară specială pentru a lucra cu Iranul ar putea fi o provocare credibilă la adresa dominației globale a dolarului.

Reuters observă, într-o analiză pe acest subiect, că Statele Unite ale Americii presează pentru eliminarea Iranului din rețeaua globală de plată SWIFT, găzduită de Belgia, care facilitează cea mai mare parte a tranzacțiilor monetare transfrontaliere din lume. Asta s-a întâmplat și în 2012, înainte de acordul nuclear.

Deși Statele Unite nu dețin o majoritate în consiliul de administrație al SWIFT, Trump ar putea amenința să sancționeze bancherii care lucrează acolo, cred surse diplomatice. Europa speră însă că, luând această măsură, va convinge Republica Islamică să respecte termenii Acordului nuclear și să evite orice escaladare.

Europenii ar trebui să-l sprijine pe Trump, consideră însă cotidianul britanic The Daily Telegraph: "Marea Britanie ar avea multe de pierdut în cazul în care răspândirea influenței dăunătoare a Iranului nu este limitată. (...) Așa cum au arătat acțiunile sale în Siria și în alte părți, ayatollahii sunt interesați doar de a semăna discordie, nu armonie. Cea mai bună modalitate pentru Marea Britanie și alte puteri europene de a le băga mințile-n cap este să-i ofere președintelui american sprijinul lor neechivoc".

 

The Economist privește către alegerile prezidențiale braziliene din 7 octombrie  și vede cea mai mare amenințare pentru stabilitatea Americii Latine:

"DUMNEZEU este brazilian" - această expresie populară a devenit titlul unui film la fel de popular. Frumusețea, bogăția naturală și muzica braziliană fac din această țară una binecuvântată.  

Dar în aceste zile, brazilienii trebuie să se întrebe dacă nu cumva Dumnezeu a plecat în vacanță. Economia este în dezastru, finanțele publice la fel, criminalitatea stradală este în creștere.

Alegerile  ar putea oferi Braziliei șansa unui nou început . Cu toate acestea, dacă previziunile privind victoria populistului de dreapta Jair Bolsonaro se vor adeveri, riscul este ca totul să fie mai rău.

Cel căruia i se mai spune și "Mesia", promite chiar mântuirea; de fapt, el este o amenințare pentru Brazilia și întreaga Americă Latină.

Și este cel mai nou dintr-o veritabilă pleiadă a populiștilor - de la Donald Trump în America, până la Rodrigo Duterte din Filipine sau Matteo Salvini în Italia.

Acești populiști se bazează pe nemulțumiri similare. O economie falimentară - iar în Brazilia este o catastrofă. Apoi sunt nemulțumirile față de elite și față de corupție  - și în Brazilia duhnește.

Când sunt întrebați, în sondaje, despre cum ar defini propria țară, brazilienii vorbesc despre "corupție", "rușine" și "dezamăgire".
Iar Jair Bolsonaro a exploatat această nervozitate în mod strălucit. Dar brazilienii n-ar trebui să se lase păcăliți.

Pentru că, dincolo de opiniile sale iliberale, Bolsonaro nutrește  o admirație îngrijorătoare pentru dictatură. Iar  America Latină a experimentat și mai înainte acest amestec de politică autoritară și economie liberală.

Augusto Pinochet, conducătorul brutal din Chile, între 1973 și 1990, era consiliat de economiști adepți ai "școlii de la  Chicago”. Ei au pregătit terenul pentru relativa prosperitate de astăzi din Chile, dar cu costuri sociale teribile.

America Latină a cunoscut tot felul de lideri cu mână forte, majoritatea îngrozitori. Pentru dovada recentă, priviți doar către dezastrele din Venezuela și Nicaragua.

În loc să se încreadă în promisiunile deșarte ale unui politician periculos, în speranța că el va putea rezolva toate problemele , brazilienii ar trebui să înțeleagă că sarcina de a-și vindeca democrația și de a-și reforma economia nu va fi nici ușoară, nici rapidă.

S-au înregistrat unele progrese - cum ar fi interzicerea donațiilor corporațiilor către partide și înghețarea cheltuielilor federale. Sunt necesare mai multe reforme. Cât îl privește pe Bolsonaro, el nu este omul care să ofere soluții.

 

Acordul între Vatican și Beijing îi unifică pe catolicii din Regatul Mijlociu și încheie o criză care durează din 1957. Dar, cu ce preț? Aceasta este întrebarea pe care și-o pune revista franceză Le Point:

Acordul semnat sâmbătă la Beijing pune capăt crizei dintre Biserica Patriotică, susținută de Partidul Comunist Chinez și Biserica subterană, loială Romei.

Vaticanul a recunoscut opt ​​episcopi chinezi, inclusiv unul post-mortem, care fuseseră numiți de la Beijing, fără aprobarea Sfântului Scaun, și anterior excomunicați de Roma. De asemenea, textul prevede că următorii episcopi vor fi numiți de Papă, dar dintr-o listă prezentată de autoritățile chineze.

Și care e prețul? Guvernul chinez a limitat, în ultimii ani, libertatea catolicilor. Mii de biserici subterane au fost distruse, iar crucile au dispărut din spații publice, în timp ce steagul chinez este plasat în sanctuarele Bisericii Patriotice.

Minorii nu au dreptul să participe nici măcar la liturghiile Bisericii Patriotice. Biblia nu mai este disponibilă pe Internet. Mulți preoți și episcopi credincioși Romei au fost arestați. Și nimic nu indică faptul că Beijingul este hotărât să slăbească șurubul.

Revista presei internaționale din 27 septembrie 2018
516