Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexitul ”Zen” al lui Barnier (Politico)

britain.jpg

Image source: 
pixabay.com

UE şi Marea Britanie pot ajunge la un acord pe tema Brexit săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut chiar de negociatorul șef al Uniunii Europene.

După cum relatează Le Monde, cheia acordulul ar fi reprezentată de controalele administrative la granița dntre Marea Britanie și Irlanda de Nord. În timpul unui discurs adresat reprezentanților companiilor din Uniunea Europeană, la Bruxelles, Barnier a spus că vor fi necesare controale administrative între Marea Britanie și Irlanda de Nord pentru a evita revenirea unei frontiere dure între Belfast și Dublin.

Barnier a evocat această temă spinoasă în contextul în care pe 18 și 19 octombrie va avea loc un summit decisiv pe tema Brexit, reamintește Le Monde.

Politico vorbește despre Brexitul ”zen” al lui Michel Barnier:

În discursul adresat oamenilor de afaceri, negociatorul șef a încercat să atenueze tensiunile cu Marea Britanie, spunând că a vrut de mult timp să-și "de-dramatizeze" propunerile menite a evita o frontieră dură între Irlanda și Irlanda de Nord.

El a insistat că își va îndeplini sarcinile până la capăt ”în liniște, fără spirit de răzbunare, fără agresivitate și cu mult respect pentru o țară majoră, care va rămâne aliatul și partenerul nostru".

Fără îndoială, a fost o răsturnare pentru ziarele din Regatul Unit care, în ultimele săptămâni, au scris că liderii UE sunt niște "șobolani murdari" și i-au acuzat că au umilit Londra în luna mai, când i-au respins propunerile privind viitorul relațiilor euro-britanice.

Dincolo de Canalul Mânecii, Daily Express titrează că, începând de miercuri Acordul pe Brexit  poate deveni realitate – dar numai uniunea vamală poate rezolva problema controalelor de frontieră cu  Irlanda

Barnier consideră că un acord Brexit este "tangibil", în ciuda faptului că principala problemă între Uniunea Europeană și Marea Britanie rămâne cea a frontierei irlandeze.

 

Omul de afaceri american Michael Bloomberg a revenit miercuri în Partidul Democrat. Presa americană crede că miliardarul se pregătește de lansarea în cursa prezidențială din 2020.

După cum relatează Reuters, Michael Bloomberg explică această decizie - pe care a anunţat-o cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului - prin riscul unei crize constituţionale pe care o reprezintă preşedinţia lui Donald Trump.

Miliardarul este fondatorul agenţiei de ştiri economice şi financiare care-i poartă numele, iar revista Forbes îl creditează cu o avere de 51,8 miliarde de dolari; s-a angajat în favoarea mai multor cauze, precum lupta împotriva încălzirii globale şi controlul armelor de foc.

Daily Beast spune la rândul său că Bloomberg a fost de-a lungul vieții un membru democrat, până în 2001, când a trecut la Partidul Republican. El a devenit independent în 2007. New York Times raporta anterior că Bloomberg are în vedere campania prezidențială din 2020 în calitate de democrat.

The Guardian reamintește că Bloomberg a fost un critic frecvent al lui Trump. El a donat 80 de milioane de dolari pentru a ajuta democrații să obțină controlul asupra Camerei Reprezentanților în alegerile de la mijlocul mandatului și 20 de milioane de dolari pentru a ajuta democrații să candideze în Senat, pe care republicanii îl controlează cu 51 de voturi la 49.

Democrații urmăresc să câștige 23 de noi locuri în Congres pentru a câștiga majoritatea în camera inferioară, ceea ce – spun analiștii politici - este mult mai probabil decât să câștige controlul în Senat.

În orice caz, luarea controlului asupra oricărei camere ar avea un adevărat efect de pârghie pentru democrați în ce privește supraveghea lui Trump și le va da inclusiv puterea de a organiza audieri și a cita oficiali.

 

Cresc tensiunile între Ungaria și Ucraina, după publicarea datelor cetăţenilor ucraineni care au şi cetăţenie maghiară, date pe care Budapesta le-a descris drept o adevărată "listă a morţii".

Guvernul ungar l-a convocat miercuri pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i cere explicaţii transmit agenţiile MTI şi EFE, citate de Agerpres.

Portalul ungar de ştiri "hvg" aminteşte că o organizaţie de extremă dreapta ucraineană a publicat o listă cu numele şi adresele cetăţenilor ucraineni care deţin paşapoarte ungare.

În plus, Ucraina desfăşoară trupe de securitate şi militari în apropierea frontierei cu Ungaria, oficialii de la Budapesta vorbind despre o nouă "bază militară" ucraineană în Transcarpatia, la numai câţiva kilometri de frontieră, fiind "surprinzător" faptul că Ucraina are capacitatea de a crea o asemenea bază aproape de graniţa cu UE şi NATO în pofida conflictului din estul țării.

Guvernul de la Budapesta a început să acorde în anul 2011 cetăţenia ungară etnicilor unguri din străinătate, mai ales din ţările vecine, reamintește hvg.

Portalul Hungary Today notează că Ungaria se se va adresa Consiliul Europei pentru a apăra minoritatea maghiară din Ucraina

Iar agenția ucraineană UNIAN spune că lista a apărut pe "un site ucrainean extremist" și conține datele a 300 de funcționari de stat sau membri ai consiliilor locale din regiunea Transcarpatia, despre care susține că sunt cetățeni dubli și reprezintă o amenințare la adresa securității țării, întrucât au obținut pașapoarte maghiare.

Revista presei internaționale din 11 octombrie 2018
116