Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Va ajunge Manfred Weber președintele Comisiei Europene?

weber.jpg

Image source: 
Facebook / Manfred Weber

Manfred Weber a fost desemnat drept candidat principal al PPE în alegerile europene. Comentatorii se întreabă dacă el va ajunge si președinte al Comisiei Europene.

După cum comentează Politico, Weber este în pericol de a deveni o victimă într-o luptă instituțională între Consiliul European și Parlament asupra așa-numiților "candidați principali".

Consiliul a declarat deja că nu poate fi obligat din punct de vedere juridic să numească un așa-numit Spitzenkandidat ca președinte al Comisiei, așa cum a cerut Parlamentul. Lipsa de experiență anterioară a lui Weber, ca fost șef de stat sau de guvern, îl face deosebit de vulnerabil.

Financial Times observă că germanul a adoptat în mod special o linie forte pe probleme precum migrația și securitatea. El a declarat că că PPE "trebuie să fie parte a instituirii unui control strict al frontierelor". Alte politici specifice ale lui Weber includ un plan de investiții pentru crearea de locuri de muncă și opoziția față de aderarea Turciei la UE.

Euractiv observă că, în intervenția sa de la Helsinki, liderul grupului PPE a reamintit că, în septembrie, a votat în favoarea declanșării articolului 7 și a sancționării Ungariei deoarece a considerat că există un risc evident de încălcare gravă a statului de drept în această țară, după cum au demonstrat-o acțiunile împotriva ONG-urilor și asupra Universitatății Central Europene.

Acest lucru dovedește, a spus Weber, că există fermitate din partea familiei politice față de atitudinea lui Orban și că "nu există un tratament special atunci când principiile esențiale sunt încălcate".

Asta nu înseamnă totuși că PPE intenționează să excludă partidul Fidesz, al lui Orban. Potrivit lui Weber, articolul 7 este declanșat împotriva unei țări și nu împotriva unei părți și înseamnă, de asemenea, un dialog pentru a găsi soluții.

Pe de altă parte, Weber consideră că este necesar să "regândim" legislația europeană și să acționăm în direcția consolidării "respectului reciproc" și al deciziilor judecătorești în rândul statelor membre.

 

Presa din Statele Unite comentează demisia procurorului general Jeff Sesions, imediat după alegerile de la mijloc de mandat.

După Sesions, ce se întâmplă cu Mueller? întreabă The New York Times, cu referire la procurorul special însărcinat cu dosarul amestecului rusesc în alegerile din 2016.

”Congresul dar și opinia publică trebuie să facă acum eforturi pentru protecția procurorului special”.

Washington Post scrie că Donald Trump tocmai ne-a reamintit că este încă un autoritarist periculos care va distruge totul.

”Centrul acestei decizii este procurorul special Mueller. Știam cu toții că această zi va veni”.

Pagina rețelei TV NBC notează că Trump începe curățenia. Președintele a spus la un moment dat că singurul motiv pentru care nu i-a concediat pe toți era legat de posibilele consecințe politice. Întrebarea după alegerile intermediare este dacă aceste constrângeri se aplică în continuare.

Iar New York Magazine consideră că prăbușirea lui Sessions (în ochii lui Trump) nu poate fi decât legată de ancheta privind Rusia și de respingerea cererilor lui Trump de a inversa cursul anchetei. ”Corupția este literalmente motivul lui Trump pentru a se întoarce împotriva lui Sessions”.

 

Pakistaneza Asia Bibi, condamnată înițial la moarte de un tribunal pakistanez pentru blasfemie și apoi achitată, a fost eliberată, însă nu poate părăsi țara. Situația ei rămâne complicată.

După cum scrie ziarul elvețian Le Matin, cazul Asia Bibi divizează puternic Pakistanul. După achitare, islamiștii, care  ceruseră executarea, au blocat drumurile principale ale țării timp de trei zile, forțând guvernul primului ministru Imran Khan să semneze un controversat acord cu ei.

Executivul s-a angajat să lanseze o procedură care să interzică Asiei Bibi să părăsească teritoriul țării și să nu blocheze o cerere de revizuire a hotărârii de achitare. 

Ouest France reamintește că Franța este gata s-o primească pe pakistaneză. Cu toate acestea, soțul Asia Bibi a cerut azil pentru familia sa în Statele Unite, Marea Britanie sau Canada.

Times informează că  și Italia s-a oferit să îi acorde azil pakistanezei. Matteo Salvini, ministrul de interne anti-migranți și viceprim-ministru, a declarat că Roma conlucrează cu alte țări pentru a o ajuta pe Asia Bibi, căreia îi este interzis să părăsească Pakistanul, chiar dacă a fost achitată pentru blasfemie, după ce a petrecut opt ​​ani în închisoare, sub spectrul condamnării la moarte.

BBC reamintește că Islamul este religia națională a Pakistanului și susține sistemul său juridic. Susținerea publică a legilor stricte privitoare la blasfemie este una puternică.

Politicienii au sprijinit deseori pedepsele severe,  în parte ca o modalitate de a-și susține baza de sprijin.

Marea majoritate a celor condamnați sunt musulmani sau membri ai comunității Ahmadi, dar începând cu anii 1990, tot mai mulți creștini au fost condamnați deși ei reprezintă doar 1,6% din populație.

Comunitatea creștină a fost vizată de numeroase atacuri în ultimii ani,  făcându-i pe acești oameni să se simtă vulnerabili într-un climat de intoleranță.

Iar ziarul francez La Croix atrage atenția că , de fapt, nimic nu este atât de simplu:

Pentru a o salva pe Asia Bibi, nu ar trebui să-i punem în pericol pe ceilalți creștini din Pakistan care sunt expuși constant la linșaj. Plonjarea Pakistanului în haos ar reprezenta un pericol major pentru pacea din această regiune. Imaginați-vă că arma nucleară – cu care este înzestrată această țară - cade în mâinile extremiștilor religioși. Dar teama nu este niciodată un sfetnic bun”.

Revista presei internaționale din 9 noiembrie 2018
127