Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Merkel, cântecul de lebădă la Strasbourg

merkel1.jpg

Image source: 
Facebook / Angela Merkel

Ședința de marți a Parlamentului European nu a însemnat doar votul asupra rezoluției privind România. De fapt, momentul cel mai așteptat al zilei a fost discursul cancelarei germane Angela Merkel privind viitorul Europei.

Merkel se alătură echipei Macron în a cere o armată europeană,   titrează The New York Times, în relatarea sa despre discursul de la Strasbourg:

În cel mai bun caz însă, o armată europeană poate fi considerată o aspirație. Unele guverne europene, inclusiv cel german, solicită aprobarea  propriului Parlament de fiecare dată când armatele lor naționale sunt trimise în străinătate, să nu mai vorbim de misiuni de luptă. Cum ar putea fi organizată, condusă sau guvernată atunci o armată europeană ? - să nu mai vorbim de finanțare, atunci când atâtea țări nu pot cheltui nici măcar 2% din PIB pentru apărare. Iată întrebări la care puțini avocați ai armatei europene au încercat să răspundă.

Cândva, a fost o idee franceză, pe care Charles de Gaulle a încercat să o susțină fără succes în anii 1950. În cea mai mare parte, națiunile europene s-au mulțumit să participe la NATO pentru apărarea colectivă, cu o garanție americană și sub o umbrelă nucleară americană. Chiar și Franța s-a întors la structura de comandă a NATO în 2009, la 43 de ani după ce dl. De Gaulle o scosese, în 1966, trimițând sediul NATO în Belgia”.

O armată, da, dar o politică socială, nu – concluzionează un comentariu al postului german de radio Deutschlandfunk:

"Cancelarul Merkel știe că își poate apăra argumentele cu tenacitate. Dar ceea ce nu-i reușește este tocmai creșterea entuziasmului pentru Europa. Afișarea entuziasmului pentru ideile europene ar însemna,  printre altele, promovarea calităților care fac din UE ceea ce este: standarde ridicate în domeniul drepturilor omului, al politicii economice și de mediu. ... În discursul său, Merkel nu a făcut nici o referire la politica socială, ci a glossat despre o armată europeană și sisteme comune de arme. Este greu să ne imaginăm că acest lucru va câștiga inimile celor care au cedat populismului de dreapta".

Și tot în Germania, Handesblatt vorbește despre ”cântecul lebedei”:

”Cancelarul promovează idealurile solidarității europene, dar menține o perspectivă strict germană. Ea a făcut apel la o armată europeană, în ciuda reticenței sale de a cheltui un singur euro mai mult  pentru armata germană, care duce lipsă de orice, de la avioane de luptă la puști. De ani de zile, ea s-a angajat să-și onoreze angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare,  dar cheltuielile militare germane au scăzut în mod constant.

Nici apelul său reînnoit pentru o uniune bancară pare să nu mai convingă, după ce Germania a blocat în mod constant o schemă europeană de asigurare a depozitelor, inclusiv o propunere recentă de compromis din partea Austriei care ar proteja contribuabilii germani de salvarea băncilor italiene”.

 

Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare reflectă în mod obiectiv aspirațiile tuturor instituțiilor de a reforma sistemul judiciar. Aceasta este abordarea oficială din Bulgaria, după cum scrie agenția Novinite.

Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe, Ekaterina Zaharieva, ministrul Justiției, Țetka Tsacheva, și ministrul de Interne, Mladen Marinov, au comentat raportul în cadrul Consiliului de Miniștri.

Aceștia au exprimat, de asemenea, hotărârea guvernului bulgar de a continua reformele, transmite televiziunea publică de la Sofia, BNT.

Pentru prima dată, se consideră că trei din cele șase puncte de referință sunt închise provizoriu, ceea ce înseamnă că Bulgaria a îndeplinit recomandările. Pentru a fi în cele din urmă închise, ar trebui să se ajungă la închiderea finală a întregului mecanism, de aceea este folosit cuvântul "provizoriu".

Ministerul Justiției și-a exprimat, de asemenea, hotărârea de a continua activitatea de punere în aplicare a tuturor recomandărilor, astfel încât perspectiva ridicării monitorizării, deja vizibilă odată cu acest raport, să poate deveni  realitate în lunile următoare.
 

Presa franceză reacționează la remarcile malițioase de pe Twitter ale lui Donald Trump, după vizita de la Paris.

Le Monde observă că Donald Trump îl tratează acum pe Macron ca și pe ceilalți aliați ai săi.

Iar cotidianul 20 Minutes  remarcă reacția discretă a Palatului Elysée, în comparație cu nervozitatea cu care a răspuns stânga franceză.

"Tweet-urile lui Donald Trump sunt făcute pentru americani, nu trebuie să le comentăm", a răspuns pur și simplu Palatul Elysee  la solicitarea postului BFMTV, subliniind că este mai important că cei doi lideri vorbesc de mai multe ori pe săptămână despre problemele internaționale.

În străinătate, fostul prim-ministru al Belgiei Guy Verhofstadt - care are în vedere o alianță cu LREM, formațiunea prezidențială franceză, i-a oferit o lecție de istorie președintelui american: "Trump nu trebuie să uite că Statele Unite nici nu ar fi existat măcar fără  Franța, care a finanțat Revoluția americană. Și chiar v-a dat Statuia Libertății!"

L'Express se ocupă de postările președintelui american în privința vinurilor. Donald Trump acuză Franța că blochează importurile de vin american prin impunerea tarifelor. Adevărul este însă în altă parte.

Iar adevărul este că Franța are o bogată cultură și tradiție a  vinului.

Iar taxele de import menționate de Trump sunt mai puțin de 5%. Cu toate acestea, pentru vinul francez vândut în SUA, drumul este mult mai complex și mai scump, trecând prin diferite circuite în fiecare stat, taxe locale și federale ... Astfel că sticle de Bordeaux, Languedoc sau Burgund, ajung la consumatorii americani la prețuri ridicate.

Revista presei internaționale din 15 noiembrie 2018
246