Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul pătează imaginea României și dăunează unității UE (Financial Times)

financial_times.jpg

Sediul din Londra al Financial Times
Image source: 
wikipedia.org

Consacrăm ediția de astăzi unor semnale îngrijorătoare din presa internațională cu privire la România. Mai întâi, Financial Times, care scrie că România stârnește tot mai multă îngrijorare printre partenerii din UE și NATO:

"Pe 1 decembrie, românii vor marca aniversarea a 100 de ani de la unirea fostei monarhii cu Transilvania.

O lună mai târziu, România va prelua presedinția rotativă a Consiliului UE timp de 6 luni, pentru prima oară.

În decembrie 2019, țara va marca 30 de ani de la căderea comunismului și înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

Românii au tot dreptul de a se mândri cu aceste momente de referință din istoria lor modernă. Națiunea a facut progrese considerabile de la căderea comunismului, construind o democrație pluripartită, ridicând nivelul de trai de la nivelele abisale ale epocii lui Ceaușescu și ajungând până la aderarea la NATO și la UE.

Acestea fac cu atât mai grav faptul ca actualul guvern de la București subminează statul de drept, impiedicând eforturile de combatere a corupției și, astfel, pătând imaginea României.

Vicepreședintele CE, Frans Timmermans, spunea adevărul săptămâna trecută când afirma că Guvernul condus de PSD nu doar că amână reformele din domeniul Justiției, ci chiar inversează progresele înregistrate de când țara a intrat în UE, în 2007.

Regresul Romaniei este dăunator pentru unitatea Uniunii Europene, deoarece întarește impresia din capitalele vest-europene ca tot mai multe țări din Europa Centrală și de Est se îndepărtează de valorile de bază ale blocului.

Drumul pe care Dragnea și aliații săi conduc România este pavat cu riscuri. Provoacă îngrijorare din partea partenerilor din UE și NATO, dar și pe piețele financiare cu privire la credibilitatea instituțiilor de bază ale țării.

În plus, scade încrederea cetățenilor în viitorul României. Câteva milioane de oameni, inclusiv tineri străluciți, s-au mutat în străinatate începand cu anul 2007. Ca și cei rămași în țară, ei doresc cu disperare ca România să fie o societate prosperă, bine guvernată și fără corupție. Aceste speranțe, născute în revoluția din 1989 și ținute în viață de atunci, nu trebuie lăsate să moară", conchide FT.

 

Revista germană Der Spiegel vede o luptă pentru putere la București:

Klaus Iohannis , preşedintele României, a atras atenţia prin formularea unor acuzaţii deosebit de dure şi grave.

Guvernul în exerciţiu “este un accident al democraţiei române”, afirma Iohannis, trebuie “înlocuit” pentru că situaţia “a scăpat de sub control”. În ţară “nu se mai poate sesiza nicio perspectivă pentru o guvernare corectă, responsabilă”.

 Explicaţia pentru supărarea lui Iohannis constă evident în insuficienta pregătire pentru preluarea de la 1 ianuarie a preşedinţiei rotative de şase luni a Consiliului UE. Pe de altă parte este vorba despre un raport al Comisiei Europene privind situaţia statului de drept din România, completat cu o rezoluţie a Parlamentului European.

 Unii politicieni europeni cer deja ca împotriva României să se iniţieze procedura pe baza articolului 7, ca în cazul Poloniei şi Ungariei.

Şefa guvernului şi liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, care este de fapt omul forte din ţară, l-au acuzat la rândul lui pe Iohannis că plănuieşte să organizeze o tentativă de lovitură de stat.

Astfel s-a atins punctul culminant al unei lupte pentru putere în evoluţie, totodată ţara se îndreaptă spre o criză naţională asemenea celei din vara lui 2012.

Deşi social-liberală cu numele, coaliția de guvernare este formată în realitate din partide clientelare naţionaliste. Planul acestora constă în atenuarea sau anularea unor elemente ale legislaţiei împotriva corupţiei.

 Astfel, atât cei acuzaţi de corupţie, cât şi cei condamnaţi definitiv urmează să beneficieze de noi şanse în a scăpa de executarea pedepselor. De asemenea guvernul vrea să permită o imixtiune politică şi mai puternică în activitatea judecătorilor şi procurorilor.

În acest moment politicienii din coaliţie nu scapă niciun prilej pentru a critica lipsurile – reale – din trecut, având drept scop justificarea planurilor sale. Până acum lupta împotriva corupţiei era adesea selectivă şi motivată parţial politic. În această privinţă se aduc critici şi Uniunii.

Timp de mai mulţi ani au existat protocoale de cooperare secrete, incompatibile cu statul de drept, între justiţie şi SRI.

Acesta din urmă s-a transformat astfel într-un factor de putere necontrolat.

La sfârşitul anului 2014, Klaus Iohannis a fost ales preşedinte pentru promisiunea sa de a realiza un stat de drept şi o cultură politică mai bună în ţară. De asemenea voia să acţioneze consecvent împotriva corupţiei, a politicii clientelare şi a unei guvernări lipsite de transparenţă.

Nu şi-a respectat aceste promisiuni. Dimpotrivă. În ochii mai multor cetăţeni această limită a fost depăşită când a semnat revocarea în iulie din acest an, în urma insistenţelor din partea guvernului, a Laurei Codruţa Kövesi, care a fost până în acel moment şefa DNA.

De aceea încearcă acum să îşi recâştige popularitatea. Un factor de mare ajutor în acest sens ar fi pentru el punerea în practică a procedurii cu care este ameninţat de mai multă vreme de adversarul său Dragnea: procedura de suspendare din funcţie. Astfel ar putea apărea drept o victimă a clasei dominante – şi, poate, ar putea profita totuşi de pe urma crizei continue a corupţiei din ţara sa. (Sursa: RADOR)

Revista presei internaționale din 20 noiembrie 2018
755