Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pactul ONU privind Migrația, sub atacul ”fake news”

migranti1.jpg

Migranți ivorieni la Abidjan, noiembrie 2017
Image source: 
REUTERS/Luc Gnago

O puternică dezbatere a izbucnit pe rețelele sociale franceze, mulți utilizatori considerând Compactul ONU privind Migrația, care se va aproba la 10 decembrie la Marrakesch, drept un act de  „trădare“, care va deschide drumul spre casa de „milioane“ de migranți. Realitatea este însă cu totul alta, atrage atenția presa din Hexagon.

Nu, Macron nu va "vinde Franța  Națiunilor Unite", titrează SoudOuest France. În realitate, pactul identifică principii și lansează douăzeci de propuneri pentru a ajuta țările să facă față  fenomenului, prin facilitarea informațiilor, integrarea migranților, schimb de expertiză și așa mai departe, spune ziarul regional francez despre ceea ce Sputnik Franța a numit deja ”o cutie a Pandorei”.

Nu, pactul nu este un atac la suveranitatea națională", scrie și Le Nouvel Observateur, care observă că știrile false au fost reluate și de unele „jachete galbene“. Dar, spre deosebire de ceea ce se spune, acest "Pact de la Marrakech" nu va avea nici un efect obligatoriu și nici nu implică transferul suveranității către Națiunile Unite. Fiecare țară poate decide în continuare cine intră pe teritoriul său.

Acest pact nu inventează dreptul la imigrație, așa cum se speculează. În realitate, textul doar reamintește "drepturile fundamentale care există deja" și nu există nicio invenție de noi drepturi.

Săptămâna trecută, amintește revista franceză,  Marine Le Pen era în plină ascensiune, acuzând  un "act de trădare", și afirmând că "liderii  nu fac decât să organizeze o inundare a țării ". În realitate, cele douăzeci de puncte cuprinse în pact vizează să ajute țările să facă față migrației. Documentul interzice detențiile arbitrare, permițând arestarea doar ca o ultimă soluție.

După cum spune Libération, în cele din urmă, Organizația Națiunilor Unite invită statele membre la punerea în aplicare a acestor recomandări și măsuri. Dar ONU nu are puteri reale de sancționare.

 

Retragerea lui Macron în fața Vestelor Galbene n-ar trebui să fie o capitulare. El avea dreptate să ridice taxele pe combustibil, dar politica sa are nevoie de o prezentare mai bună. Iată concluzia unei analize Bloomberg:

Chiar într-o țară cu o tradiție fabuloasă a rezistenței zgomotoase, intensitatea protestelor din Franța a fost șocantă.

Mai degrabă decât să încerce să negocieze un compromis (exercițiu dificil,  câtă vreme protestatarii nu au lideri și nici scopuri coerente), guvernul a fost forțat să dea înapoi. Dar manevra poate să nu funcționeze. Entuziasmați de pasul înapoi al guvernului, unii activiști vor acum reduceri ale taxelor pe combustibil deja existente.

Pe fond,  politica lui Macron este justă. Taxele mai mari pe combustibil ar reduce emisiile de carbon din Franța și ar aduce taxele pentru motorină în concordanță cu taxele pe benzină. Pe de altă parte, furia protestatarilor - deși nu și violența lor - nu e greu de înțeles.

De ani de zile, guvernele europene au taxat mai puțin motorina, pe baza ipotezei false că motorina este mai puțin dăunătoare pentru mediu. Iar în Franța, mai mult de 60% din mașini folosesc motorină.

Odată ce moratoriul de șase luni anunțat a fost încheiat, Macron ar trebui să încerce din nou. Între timp, guvernul va avea însă multe de făcut.

Macron trebuie să-și explice politica, nu doar să o impună. Și ar trebui să se angajeze în utilizarea celor 2 miliarde de euro generate de noile impozite pentru a sprijini trecerea la vehicule mai curate. De exemplu, guvernul ar putea colabora cu producătorii de automobile pentru a obține reduceri de prețuri, orientând subvenția către gospodăriile cu venituri mici.

Scutirea mai amplă de impozite pentru lucrătorii cu salarii mici va ajuta, de asemenea, la ușurarea nemulțumirii clasei muncitoare.

Revolta vestelor galbene este cea mai mare criză a mandatului lui Macron și este puțin probabil să se încheie în curând. O retragere tactică a fost justificată, pentru că nu exista o alternativă plauzibilă, dar abandonarea cu totul a acestei politici ar fi o mare greșeală - și nu doar pentru că este corectă. O astfel de înfrângere ar putea îngreuna în totalitate președinția reformistă a lui Macron.

 

Dar prețul combustibililor ar putea genera proteste și în Bulgaria, după cum relatează agenția Novinite:

Trei sferturi dintre bulgari sunt nemulţumiţi de situaţia actuală din ţară, nivel  asemănător cu cel din anul 2013, când au avut loc protestele împotriva guvernului condus de Plamen Oreşarski, indică rezultatele unui studiu efectuat de o casă de sondaj din țara vecină.

Pentru a face o comparaţie, în luna mai a acestui an, nemulţumirea bulgarilor era de 55%, iar în noiembrie a crescut la 74%. Aproape 80% dintre respondenţi cred că există motive pentru proteste.

Mulți oameni susţin protestele, chiar dacă nu participă activ la ele. Preţul combustibililor, evidenţiat drept principalul motiv pentru proteste, nu este, de fapt, cauza principală care determină oamenii să iasă în stradă.

Problema este că oamenii sunt în general nemulţumiţi de standardul lor de viaţă. Potrivit datelor Eurostat, fiecare al treilea bulgar se află la graniţa excluziunii sociale.

În ultimele două luni, se observă din nou o tendinţă de pierdere a sprijinului electoral pentru cele două forţe politice principale – GERB, al premierului Borissov şi Partidul Socialist Bulgar.

În prezent, socialiştii nu pot profita de criza în care se află societatea bulgară, spun sociologii. Luna trecută, rezultatele erau aproape egale între cele două partide, în timp ce acum vedem că GERB ar rămâne prima forţă politică în cazul unor eventuale alegeri.

Revista presei internaționale din 6 decembrie 2018
99