Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Știri false și teorii ale conspirației după atentatul de la Strasbourg

strasbourg.jpg

Militar de gardă lângă catedrala din Strasbourg, 12 decembrie 2018
Image source: 
REUTERS/Christian Hartmann

Știrile false reprezintă una dintre provocările cu care autoritățile franceze trebuie să se confrunte după atentatul de la Strasbourg. Jurnaliștii francezi trec în revistă câteva dintre teoriile conspirației.

După cum transmite Le Figaro, miercuri dimineață, un utilizator distribuia o captură de ecran dintr-un articol de presă care, chipurile, ar fi demonstrat că planul pus în aplicare după  atentat tocmai fusese aprobat de Palatul Elysée la 30 noiembrie într-un Consiliu de Apărare. De fapt, autorul face referire la un plan de apărare antiteroristă care fusese validat în timpul unui Consiliu de Apărare din noiembrie 2016, și nu în 2018.

După cum comentează Le Monde, mecanismul este de acum unul clasic: pornește de la o îndoială cu privire la caracterul întâmplător al atacului, într-un moment  atât de problematic (acum este vorba despre "vestele galbene", dar în jurul fiecărui atac s-au dezvoltat teorii asemănătoare). Acest "nu e întâmplător" permite apoi toate extrapolările.

De asemenea, circulă capturi de ecran cu tweet-uri care includ  data de „Marți, 11 decembrie, ora 11. 47 “, ceea ce ar reprezenta o dovadă că atacul, care a avut loc de-abia în jurul orei 20, ar fi fost pus în scenă dinainte.

Această teorie a făcut carieră în grupurile Facebook,  ale mișcării "vestelor galbene". De reținut că administratorii anumitor pagini au reacționat rapid, condamnând aceste teorii sau chiar au închis temporar comentariile.

De fapt,Twitter este setat la ora Pacificului, adică cu nouă ore mai devreme decât timpul francez. Mai multe capturi arată aceeași imagine, de la BFM-TV, unde vedem un tweet de la o prefectură, chemând oamenii să evite zona afectată și conținând ora 11:47.

Și ziarul catolic francez La Croix vorbește despre teoriile conspirației, citând un mesaj de pe rețelele sociale.

"Ciudat, după ce ieri, Macron nu a convins (...) iată și atacul din seara asta de la la Strasbourg. Un atac care vine la momentul potrivit. Ei sunt mereu în avans”  - suna mesajul.

 Pe pagina sa de Facebook, persoana care folosește contul Călărețul Fly, una dintre figurile centrale ale mișcării vestelor galbene, cu 130 000 de urmăritori, a pus de asemenea la îndoială veridicitatea atacului.

"Cine  vrea să întreprindă într-adevăr un atac nu așteaptă pana cand mai sunt trei oameni pe stradă, noaptea la ora 20:00. Se duce la Champs-Elysées și se detonează. Totul e făcut doar să ne sperie”, se spune în mesaj.

 

Parlamentul European i-a acordat cineastului ucrainean Oleh Sentsov, premiul Sakharov pentru libertatea de gândire, pe anul  2018. Jurnaliștii explică semnificația gestului.

După cum transmite Kyiv Post, în lipsa laureatului, deținut într-o închisoare din Rusia, verișoara lui, Natalya Kaplan și avocatul său, Dmitry Dinze, au fost cei care primit premiul, în numele regizorului, în aula Parlamentului European de la Strasbourg.

Originar din peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, Oleh Sentsov, în vârstă de 42 de ani, este deținut într-o colonie penitenciară rusească situată dincolo de Cercul Polar, scrie Courrier International, preluând un comentariu AFP.

Tată a doi copii, regizorul, arestat în mai 2014, a fost condamnat în august 2015 la 20 de ani de închisoare pentru "terorism" și "trafic de arme", după un proces calificat drept "stalinist "de către ONG-ul Amnesty International.

Pentru a obține eliberarea tuturor "prizonierilor politici" ucraineni reținuți în Rusia, el a început o grevă a foamei în mai, pe care a oprit-o după 145 de zile, la începutul lunii octombrie, pentru a evita, a spus el, să fie hrănit cu forța.

„Ceea ce contează nu este modul în care ai trăit sau cum vei muri, contează pentru ce vei muri“, a transmis cineastul ucrainean, într-un text citit la festivitatea acordării Premiului Saharov al Parlamentului European.

Situl rețelei tv France 24 scrie că vara lui Sentsov, care locuiește în capitala ucraineană Kiev, a declarat că el "se recuperează în mod constant".

"Dar greva foamei nu a fost fără consecințe, acum are probleme serioase cu rinichii, ficatul și inima ... și nimeni nu poate spune acum dacă va reuși să se recupereze pe deplin", a declarat ea în Parlament.

"Cred că nimic nu-l poate dărâma și el continuă să lucreze. A scris câteva scenarii, un roman și o serie de povestiri scurte în timpul detenției", a adăugat ea.

 
Parlamentul European a aprobat proiectul Acordului de liber schimb cu Japonia, înlăturând ultimul obstacol politic până la intrarea în vigoare a celui mai mare aranjament de deschidere a pieței pe care îl semnează Europa.

Potrivit Bloomberg, prezentul acord îl depășește pe cel încheiat de UE cu Coreea de Sud, care era cel mai mare din lume.

Acordul de liber schimb va elimina 99% din tarifele UE pentru bunurile japoneze și 97% din taxele Japoniei pentru produsele blocului. Ambele părți vor elimina toate tarifele pentru bunurile industriale, UE renunțând la taxa de 10% pentru autoturismele din Japonia, mai scrie Bloomberg.

În timp ce Financial Times observă că, pentru Bruxelles, acordul reprezintă un reper important înaintea discuțiilor cu Londra privind relația comercială post-Brexit. În timp ce Brexiterii au invocat acordul UE-Canada, CETA, ca punct de referință pentru negocierile comerciale, acordul japonez este acum cea mai actualizată înțelegere comercială pe care UE o are cu o economie majoră dezvoltată. Și ea este revolutionară in mai multe privințe.

Revista presei internaționale din 13 decembrie 2018
487