Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Proteste la Budapesta, guvernul dă vina pe Soros

proteste_bun.jpeg

Confruntare între demonstranți și forțele de ordine la Budapesta, 12 decembrie 2018
Image source: 
Facebook / Hungarian Free Press

Așa-numita "Lege a sclavilor" din Ungaria a declanșat proteste violente pe străzile Budapestei și în fața Parlamentului. Presa internațională este cu ochii pe țara condusă cu mână fermă de Viktor Orban.

Criticii au numit-o, într-adevăr, "legea sclavilor". Guvernul de la Budapesta a răspuns însă, pentru CNN, că "modificările voluntare ale programul de lucru" sunt "în interesul lucrătorilor" și ar permite oamenilor să muncească și să câștige mai mult.

Partidul de dreapta al lui Orban, care deține o majoritate parlamentară solidă, a trecut miercuri o altă lege controversată, care va crea noi instanțe, supravegheate de ministrul justiției, pentru a decide în cazurile legate de "chestiuni  guvernamentale", precum taxele și problemele electorale.

Guvernul a declarat pentru CNN că noile curți, care urmează să înceapă să funcționeze de anul viitor, vor fi independente și "în conformitate cu abordările și standardele europene actuale".

Dar este de așteptat ca ministrul justiției, subordonat lui Orban, să se ocupe îndeaproape de angajarea judecătorilor, afirmă CNN. Organizațiile pentru drepturile omului au avertizat că această mișcare va duce țara și mai departe pe calea autoritarismului.

Euronews relatează că membrii grupurilor de opoziție au încercat să blocheze votul, iar unii au afișat bannere cu titluri precum "Mulțumim Fidesz pentru Anul familiilor" și "Anul sclavilor" aluzie la declarea acestui an de către administrația Orban drept anul dedicat familiilor.

Guvernul lui Viktor Orban a construit un sistem pe care criticii îl descriu ca fiind autocratic, de natură a afecta mediul de afaceri, mediul academic, instanțele și mass-media. Rareori însă, Viktor Orban a lovit în diferite grupuri de alegători, mai notează Euronews.

Budapest Business Journal transmite că joi, Gergely Gulyás, ministrul însărcinat cu Oficiul Primului Ministru, a susținut că "nu există o rezistență semnificativă în societate împotriva legii".

În mod bizar, Gulyás a susținut, de asemenea, că protestatarii urăsc creștinismul, acuzându-i că disprețuiesc sărbătoarea de Crăciun.

Potrivit portalului de știri zoom.hu, Gulyás a susținut, de asemenea, că protestatarii au fost plătiți de, George Soros, adevărată oaie neagră pentru guvern.

 

O serie de acorduri, inclusiv un schimb de prizonieri, au fost semnate joi la Stockholm între beligeranții din Yemen. Rebelii, marginalizați în trecut, au reușit să negocieze pe picior de egalitate cu guvernul yemenit. Cum de a fost posibil succesul rebelilor houti?

Este întrebarea la care caută să răspundă publicația libaneză L'Orient - Le Jour. Așadar, cum de David i s-a putut opune lui Goliat? Cum de o miliție mică, practic necunoscută acum câțiva ani, a ținut piept mai multor puteri regionale, conduse de căpcăunul saudit și de adevărata Spartă a Golfului, Emiratele Arabe Unite? Și iată cum un grup marginalizat a devenit un lider al conflictului yemenit. Houthi stau acum la aceeași masă cu delegația președintelui Mansour Hadi, la Stockholm, pentru consultări de pace sub egida ONU.

Lipsa de experiență militară a armatei Arabiei Saudite, tendințele de independență din sudul Yemenului și diferențele strategice dintre Riyadh și Abu Dhabi explică parțial acest eșec. În același timp, totuși, trebuie luată în considerare rezistența extremă a Houthi.

Grupați pe înaltele platouri yemenite, ei au reușit - și asta grație anilor de pregătire și experienței acumulate de-a lungul numeroaselor războaie împotriva fostului președinte Ali Abdullah Saleh din anii 2000.

Houthi au o mare influență asupra triburilor din nordul țării și în capitala Sanaa. Ei au, de asemenea, susținerea celor nemulțumiți de intervenția străină.

Să mai adăugăm legăturile lor strânse cu Iranul, o relație menținută încă din anii 1990.

Pentru a-și asigura vizibilitatea, Houthi alimentează rețelele sociale cu postări propagandistice, inclusiv prin canalul propriu de televiziune, în timp ce exaltarea martiriului, de esență șiită, folosită și de Teheran și Hezbollah, îi încurajează pe luptătorii houthi să se sacrifice pentru cauză.

Odată cu succesul lor, Houthi au devenit un actor esențial în eforturile de a pune capăt războiului care distruge țara și a lovit milioane de yemeniți.

 

Încheiem cu o observație a publicației europene Politico: Războiul lui Trump împotriva lui Huawei divizează Europa.

În plin conflict comercial cu China, Washingtonul a adoptat o poziție mai puternică față de furnizorii chinezi din sectorul telecomunicații, cum ar fi Huawei și ZTE.

Imboldul american, a continuat miercuri cu acuzații publice făcute de către secretarul de stat american Mike Pompeo. Aceasta este de natură să producă o breșă între aliații SUA din Europa. Unii sunt gata să urmeze Statele Unite, alții nu pot rezista fără tehnologiile chinezești.

E un alt război rece - de data aceasta, pe tehnologia informației.

În primul grup se află Regatul Unit, care a obligat Huawei să permită controale guvernamentale constante asupra produselor sale. Chiar și Comisia Europeană ar trebui să fie îngrijorată de problemele Huawei.

De partea cealaltă este Germania, care cere dovezi Statelor Unite că Huawei reprezintă un risc de securitate, precum și Franța. De asemenea Portugalia și o mulțime de națiuni din centrul și estul Europei.

Aceste atitudini divergente arată că Donald Trump îi forțează pe toți să se poziționeze în fața unei dispute economice globale. Ei trebuie să-și evalueze interesele economice, adesea strâns legate de furnizorii chinezi dar și alianța de securitate cu Washingtonul.

Revista presei internaționale din 14 decembrie 2018
790