Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”RIC”, revendicarea-forte a Vestelor Galbene

veste_galbene.jpg

”Veste galbene” pe Champs-Elysées, 15 decembrie 2018
Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

Vestele Galbene au manifestat pentru a cincea oară pe străzile Franței. Și chiar dacă numărul protestatarilor a scăzut simțitor, revendicările lor au un puternic ecou în societate. Jurnaliștii se întreabă, în context, și care mai este marja de manevră a președintelui Macron.

Ce este "RIC", una dintre principalele revendicări ale vestelor galbene ? Revista L'Express vine cu explicații.

Este vorba despre "Referendumul privind inițiativa cetățenilor" , idee care a apărut ca una dintre revendicările principale ale mișcării.

Pe Facebook, în mijlocul evenimentor,  în punctele unde circulația se blochează, găsim aceste trei litere împreună: ”RIC”. De săptămâni întregi, aceste trei litere constituie simbolul sfidării din partea demonstranților, care încearcă o ruptură  cu realitățile politice de zi cu zi.

Inspirată de sistemul de vot elvețian, această formă de referendum ar permite cetățenilor să pună la vot un proiect de lege care ar strânge un anumit număr de semnături.

Vestele galbene doresc însă nu doar să propună o lege, ci și să anuleze un text legislativ, să-i îndepărteze pe oficialii aleși sau să modifice Constituția, scrie L'Express.

În Franța, mai mulți candidați prezidențiali au propus referendumuri populare după modelul elvețian, spune și Le Nouvel Observateur.

În programul său, Marine Le Pen a promis un referendum la propunerea a cel puțin 500.000 de alegători. Jean-Luc Mélenchon, a propus un referendum pentru revocarea aleșilor, un instrument în vigoare în Venezuela.

Dar oare mobilizarea vestelor galbene va schimba poziția executivului pe această temă? - se întreabă Le Nouvel Obs.

În timpul discursului său, Emmanuel Macron părea mai receptiv dar formal, niciun un cuvânt despre "RIC".

Proiectul de revizuire constituțională nu va fi reluat până în martie, la sfârșitul marii dezbateri locale de trei luni anunțată de șeful statului . Până atunci, "totul poate fi discutat", inclusiv "RIC".

Iar Le Point vorbește despre Emmanuel Macron și virtuțile fricii:

Din cauza Vestelor Galbene, președintele Republicii a aflat ce e frica. Rămâne de văzut dacă va ieși din această criză terminat sau schimbat.

Douăzeci și trei de milioane de telespectatori l-au văzut, lunea trecută, pe Emmanuel Macron, noul lor președinte. Ei au văzut, de fapt, un om tras la față și a cărui paloare i se putea ghici sub machiaj. Un nou președinte la vederea căruia ne-am putea întreba dacă doar a fost puternic lovit, încercând să gestioneze cum poate această criză până să apară cel mai mic risc de recidivă, sau dacă nu cumva chiar s-a schimbat, luând personal măsurile juste...

Dar ce a mai ramas din reformele lui Macron?, întreabă Deutsche Welle.

Un ministru de Finanţe şi un buget special pentru zona euro - acesta fusese proiectul cel mai drag preşedintelui Franţei, un proiect menit să consolideze uniunea monetară pentru a ţine mai lesne piept crizelor şi pentru a echilibra diferenţele economice dintre statele UE. 

Dar un an şi jumătate mai târziu, n-a mai rămas, iată, prea mult din această iniţiativă. Mai întâi cancelara Angela Merkel l-a lăsat pe Macron să aştepte luni de zile. După aceea, o serie întreagă de state membre au formulat obiecţii. 

Când Germania şi Franţa au căzut, în sfârşit, de acord asupra unei versiuni edulcorate, au început în Franţa protestele "Vestelor galbene". Macron s-a văzut nevoit să amâne în propria ţară o parte din reformele sale. Aceasta i-a ştirbit autoritatea şi la Bruxelles.

Macron le-a făcut protestatarilor concesii în valoare de miliarde de euro. Ceea ce va face probabil imposibilă reducerea deficitului bugetar al Franţei sub limita prevăzută de UE”. 

 

Acum ne îndreptăm privirile spre Balcani, unde tensiunile cresc odată cu anunțul constituirii armatei kosovare.

Parlamentul kosovar a decis, de fapt, extinderea competențelor Forței de Securitate din Kosovo, KSF, evitând astfel necesitatea unor schimbări constituționale necesare pentru a o transforma într-o armată regulată, informează Balkan Insight.

Cu toate acestea, mișcarea este de natură a da atribute militare clare acestei forțe de securitate, fiind începutul unui proces lung și dificil de transformare a forței actuale într-o armată în adevăratul sens al cuvântului.

După cum observă Wall Street Journal, votul de la Priștina a atras mustrarea din partea NATO, dar laude din partea SUA. În orice caz, procesul de reconciliere este frânat.

SUA și majoritatea țărilor UE au recunoscut Kosovo ca stat independent, însă tânăra țară nu este în măsură să se alăture unor organizații internaționale, cum ar fi ONU, deoarece nu este recunoscută de Serbia și de aliatul său Rusia, care își exercită dreptul de veto ca membru permanent al Consiliul de Securitate.

Kosovo este una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu o economie în mare parte rurală. Zona sa nordică din jurul orașului Mitrovica este împărțită după linii etnice, cu o parte predominant populată de o minoritate sârbă care se auto-administrează.

În ciuda noilor tensiuni, există puține șanse ca războiul verbal să ducă la ostilități reale, crede un redactor al revistei politice independente sârbe Vreme, consultat de WSJ:

"Serbia nu va face cu siguranță vreo mișcare militară cât timp va exista o prezență NATO în Kosovo - dar este un obstacol major pentru eforturile îndelungate de a construi o relație funcțională între cele două părți

Time scrie că nu este clar de ce fel de echipamente sau arme ar putea dispune noua armată. Serbia se teme însă că scopul principal al mișcării este de a alunga minoritatea sârbă aflată în nord, o variantă puternic negată de Pristina.

Revista presei internaționale din 17 decembrie 2018
480