Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Și-a supraestimat Viktor Orban puterea? (Bloomberg)

ungaria.jpg

Proteste de stradă în fața Parlamentului ungar, Budapesta, 16 decembrie 2018
Image source: 
REUTERS/Leonhard Foeger

Continuă protestele în Ungaria și, în acest context, publicația electronică Hungary Today ne propune o selecție a comentariilor pe această temă apărute în presa ungară:

Magyar Idők descrie protestele de la Budapesta ca fiind o "activitate de timp liber" a câtorva sute de "agresori". Ziarul pro-guvernamental crede că ”manifestanții sunt foarte diverși, incluzând grupuri de extrema dreaptă, organizații antifasciste, partide de opoziție de stânga, precum și politicieni Jobbik. Ei sunt prea eterogeni pentru a prezenta obiective politice clare, astfel că sunt doar o mulțime fără forme, predispusă la violență, care nu are nici conducere și cu atât mai puțin, viziune”.

Figyelő, o altă publicație pro-guvernamentală, îi aseamănă pe protestatarii antiguvernamenti cu așa numiții  "Băieți ai lui Lenin", echipele comuniste active în efemera republică sovietică maghiară din 1919. ”Demonstranții sunt organizați profesionist și sindicatele nu au reușit să mobilizeze muncitorii și, prin urmare, încercarea lor de "puci" a eșuat cu totul. În concluzie,  publicația își exprimă speranța că guvernul nu va face niciun fel de concesii manifestanților”.

De partea sa, portalul HVG consideră că protestele pot indica un moment de cotitură în strategia de mobilizare a opoziției. ”Dacă mobilizarea se dovedește a fi de succes, protestele pot să canalizeze și să unească nemulțumirea generală din Ungaria față de "feudalismul național" corupt al guvernului”.

În timp ce publicația 168 Ore subliniază faptul că ”tinerii intelectuali protestează în apărarea intereselor lucrătorilor cu gulere albastre”. Publicația consideră, de asemenea, că eforturile comune pot conduce la crearea unei largi mișcări antiguvernamentale.

Și dacă Orban a avut prea mare încredere îl el însuși? Iată varianta lansată într-un comentariu de pagina agenției Bloomberg:

Odată ce Fidesz a câștigat majoritatea constituțională în aprilie și l-a instalat ca prim-ministru pentru un al treilea mandat, Orban  și-a schimbat țintele în vederea strângerii controlului asupra țării. În ultimele săptămâni, el a lansat un atac rapid asupra ultimelor îngrădiri ale puterii sale.

Peste 400 de organisme media, înființate sau achiziționate de aliații lui Orban, au fost cooptate într-o organizație non-profit numită Fundația Central European Press and Media. Premierul a scutit acest grup de orice control, considerând că acesta este "strategic".

La începutul acestei luni, Universitatea Central Europeană, fondată de George Soros, a anunțat că se muta la Viena. Iar săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat o lege care mută de la Curtea Supremă de Justiție  dosarele privitoare la disputele administrative - inclusiv cele care implică alegeri, corupție și abuzurile poliției -  înființându-se un organism separat supravegheat de ministrul justiției.

În ultimii ani, maghiarii au fost, de obicei, reticenți în a protesta și au fost relativ non-violenți. Chiar și după căderea comunismului, țara a cunoscut mai puține proteste decât Polonia sau Germania de Est. Când maghiarii se înfurie, totuși, autoritățile încearcă să-i calmeze.

În 2014, Orban a trebuit să retragă planul de impozit pe internet, după demonstrații persistente. Există un precedent mai îngrijorător pentru politician: în 2006, televiziunea de stat era de asemenea scena mitingurilor care aproape au distrus guvernul lui Ferenc Gyurcsany.

Orban a reușit să țină piept oficialilor Uniunii Europene și, în ciuda tuturor criticilor, Fidesz rămâne membru al celei mai mari facțiuni a Parlamentului European, PPE, de centru-dreapta.

Însă  stoparea protestului intern împotriva legilor care afectează direct viața cetățenilor obișnuiți se dovedește o operațiune mai dificilă. Orban s-ar putea să-și fi supraestimat capacitatea de a lupta pe mai multe fronturi deodată”.

 

 

Palatul Elysées organizează astăzi o primă întâlnire consacrată marii dezbateri naționale anunțate de președintele Macron după protestul Vestelor Galbene. Care ar putea fi coordonatele discuțiilor? – se întreabă comentatorii.

Deja mai multe necunoscute înconjoară această consultare. Problema modului de lucru și a părților interesate nu este încă detaliată. Idem cu privire la diferitele teme care trebuie abordate, începând cu imigrația și identitatea.

În price caz, notează Le Figaro, restabilirea încrederii este prima provocare pentru Emmanuel Macron, ca și pentru adversarii săi.

Dacă se dorește o dezbatere civică autentică, atunci aceasta trebuie să abordeze, demn și fără tabu-uri, toate preocupările clasei de mijloc - în primul rând imigrația care pare să împiedice majoritatea. În caz contrar, mânia va prevala, fie că este galbenă (culoarea vestelor), roșie (culoarea stângii) sau bleumarin (culoarea extremei drepte).

Les Echos scrie că pentru a fi atractiv, executivul trebuie să pună multe lucruri pe masă, inclusiv legate de democrație și acest referendum de inițiativă cetățenească.

Dar, după cum constată Libération, la o săptămână după anunțurile lui Emmanuel Macron privind puterea de cumpărare, ceața persistă. Când vor fi gata noi măsuri? Și, mai mult, vor putea guvernul și Parlamentul să respecte termenele prezidențiale? Și nu cumva aceste concesii vor împiedica  programul majorității pentru anul 2019?

Revista presei internaționale din 18 decembrie 2018
326