Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rețelele sociale stimulează protestele

protest.jpg

Image source: 
pixabay.com

Cât de mult sunt influențate protestele de către rețelele sociale? Comentatorii analizează fenomenul, după protestele Vestelor Galbene.

După cum scrie Eurotopics, care realizează un grupaj pe această temă, un important analist media francez descria rețelele sociale drept cea mai mare amenințare pentru democrație.

Sau mai degrabă ceva la mijloc între ”Bine” și ”Rău”, crede ziarul german Tageszeitung:

"Mișcarea  Occupy și protestele din parcul Parcul Gezi, Euromaidanul, genocidul Rohingya din Myanmar, campaniile electorale Trump și Duterte - în acestea și în multe alte evenimente, Facebook a jucat un rol. Unul de intermediar care ajută persoanele să se conecteze. Un loc unde oamenii ar putea fi mobilizați. Dar și manipulați. Însă și informați. Pentru tabăra Binelui sau a Răului".

Și pentru Le Figaro, rețelele sociale sunt și o binecuvântare, și un bluestem:

"Când Emmanuel Macron era doar un ministru care se gândea să creeze o mișcare politică improbabilă, instrumentele digitale l-au ajutat să se bată de la egal la egal cu partidele tradiționale. I-au permis să identifice suporterii, să organizeze întâlniri și să se promoveze cu succes. Acum, rețelele sociale întăresc în mod natural poziția adversarilor săi: în același mod în care el a reușit să conducă o campanie prezidențială fără o organizare tradițională, și reușind demonstrații de amploare fără ajutor de la organizații tradiționale precum sindicatele", scrie ziarul francez.

Rețelele sociale pot juca un rol important în apariția mișcărilor de protest, dar nu e clar dacă acestea vor fi durabile, este de părere La Stampa:

"Într-un mediu atât de influențat de timpul petrecut alături de smartphone-urilor noastre, percepția despre realitate este în mod necesar filtrată de experiența noastră digitală. Marea cantitate de mesaje și stimuli care ajung la fiecare individ este suficientă pentru a mobiliza masele. Cu toate acestea, există pericolul ca, în timp ce astfel de mișcări pot să aibă un impact enorm, ele să rămână superficiale, fără a ajunge la adâncimile societății civile", crede ziarul italian.

 

Acordul pentru Brexit va fi votat de parlamentarii britanici în săptămâna care începe la 14 ianuarie. Aceasta o știm deja. Însă multe s-ar putea întâmpla între timp, atrage atenția The Guardian:

În primul rând, nu e clar dacă membrii Parlamentului vor accepta calendarul anunțat de Theresa May. Oricum, mulți deputați din toate formațiunile sunt furioși pentru că May le-a oferit doar puțin mai mult de 10 săptămâni între vot și data anunțată a plecării din UE.

Apoi, întrebarea este dacă planul lui May va fi aprobat.
Semnele nu sunt bune – deputații nu sunt asigurați de eforturile depuse de May la Bruxelles, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a căuta noi garanții în privința chestiunii irlandeze.

Ar putea fi extins articolul 50? În teorie, da, mai ales după ce Curtea Europeană de Justiție a decis că Regatul Unit poate suspenda procesul fără a solicita aprobarea UE. Chiar și unii conservatori consideră acest lucru drept unul sensibil. Dar, în timp ce, tehnic vorbind, ar fi posibilă, o amânare ar însemna un risc politic enorm pentru Theresa May, care a promis în mod repetat că 29 martie va fi ziua în care Brexitul se va întâmpla - chiar cu o perioadă de tranziție de doi ani.

Dar ce dorește, de fapt, cabinetul lui May?

Aceasta este problema cea mare. În esență, se pare că în cabinet se formează două tabere, cu planuri distincte. Ne putem aștepta la o slăbire a disciplinei, iar cei care vor pleca vor fi foarte porniți împotriva șefei guvernului, îndesebi pentru că, vor spune ei, "nu a reușit nici o înțelegere". Cei rămasi în cabinet par să se concentreze în jurul ideii de ieșire din impas, permițând parlamentarilor să dea o serie de voturi indicative, cu privire la diferite opțiuni.

Este posibil ca totul să se încheie fără nici o înțelegere?

În teorie, da - și dacă planul lui May este respins, implicit, acesta ar fi rezultatul.

Însă tot jurnaliștii indică și faptul că la Londra se ia tot mai serios în discuție posibilitatea ieșirii fără acord.

După cum transmite Reuters, mai sunt mai puţin de 100 de zile până la data la care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, însă Theresa May nu a câştigat susţinerea parlamentului pentru acordul cu Bruxelles-ul.

Ea a informat că votul amânat al parlamentului privind acordul va avea loc la jumătatea lui ianuarie, acest anunţ determinându-i pe unii parlamentari să o acuze că încearcă să tragă de timp pentru ca acordul ei să fie singurul disponibil.

După ce UE a clarificat că nu va exista o renegociere a acordului, iar May a exclus posibilitatea unui nou referendum, riscul unui Brexit fără acord a crescut, un scenariu care ar implica o ieşire abruptă din blocul european, fără o perioadă de tranziţie, lucru care ar afecta mediul de afaceri.

Ministrul Pieţelor Imobiliare a declarat pentru postul de radio al BBC că guvernul se pregăteşte pentru un Brexit fără acord „fără tragere de inimă”.

În fața unei divizări tot mai profunde, tot mai multe voci pledează pentru un nou referendum, transmite și AFP. Iar în ziarul Daily Telegraph, cincizeci de nume importante din mediul economic au publicat o scrisoare în care au apărat această soluție.
Această posibilitate, însă, este respinsă categoric de Theresa May. Ea o vede ca pe o trădare a voinței poporului britanic, care a votat cu 52% pentru Brexit, în referendumul din iunie 2016.

Revista presei internaționale din 19 decembrie 2018
376