Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce vânarea balenelor este o miză politică pentru Japonia

balena.jpg

Tranșarea unei balene în portul Wada, Minamiboso la sud-est de Tokyo
Image source: 
REUTERS/Toru Hanai

Reluarea de către Japonia a vânării balenelor reprezintă mai mult decât o simplă măsură de ordin economic. Este un gest cu semnificații politice, cred comentatorii.

Le Monde se întreabă de ce, până la urmă, pescarii japonezi continuă să captureze  balene, câtă vreme carnea lor nu se mai consumă aproape deloc:

Sursă principală de proteine ​​după al doilea război mondial, balena mai este doar rareori consumată: mai puțin de 40 de grame pe cap de locuitor pe an. Cu toate acestea, guvernul face tot ce poate pentru a încerca să redeschidă vânătoarea de balene”, constată ziarul francez.

L'Express are o explicație de ordin politic pentru această decizie, reamintind că reluarea vânătorii vine după retragerea Japoniei din Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene, care a impus un moratoriu privind vânătoarea, în 1986.

Vânătoarea de balene constituie obiectul unui atașamenmt special din partea mișcării naționaliste, care îi portretizează adesea pe guvernanți ca pe niște jalnici învățăcei ai lecțiilor occidentale.

Mai prozaic, problema este importantă pentru prim-ministrul Shinzo Abe, cunoscut și pentru naționalismul său.

După moratoriul din 1986, Japonia a obținut derogări, sub acoperirea studiilor științifice și, din 1988, pescarii săi au capturat mii de exemplare. Arhipelagul a fost chiar condamnat de Curtea Internațională de Justiție (ICJ) pentru deghizarea unei activități comerciale în program de cercetare.

Și New York Times scrie că, potrivit organizațiilor pentru protejarea animalelor sălbatice, vânătoarea de balene în scopuri "de cercetare" din Japonia a fost o încercare străvezie de a menține industria în viață. Acum, cel puțin, vălul a fost înlăturat.

Adepții conservării susțin că populațiile de balene nu s-au recuperat suficient. Mamiferele marine se confruntă, de asemenea, cu amenințări existențiale din cauza schimbărilor climatice și a poluării marine, inclusiv cu materiale plastice, dar și a zgomotului.

Pe de altă parte, premierul Shinzo Abe a fost pus sub presiune de parlamentarii din Partidul Liberal Democrat, ale căror circumscripții electorale includ comunitățile de vânători de balene sau de delfini.

Însă prestigiul internațional al Japoniei ar putea fi afectat în mod semnificativ, atrage atenția ziarul american.

 

Președintele Donald Trump a întreprins, în a doua zi de Crăciun, o vizită-surpriză la o bază a militarilor americani din Irak. Jurnaliștii vorbesc despre contextul și mesajul vizitei.

Potrivit ziarului britanic The Guardian, vizita neanunțată a venit după ce președintele american s-a confruntat cu presiuni crescânde tocmai pentru a petrece un timp alături de trupele de pe front.

Evenimentul vine și la o săptămână după ce președintele i-a uimit pe consilierii săi de securitate națională anunțând că va retrage trupele americane din Siria, generând demisia secretarului apărării, Jim Mattis.

Și revista Time notează că vizita lui Trump apare în contextul deciziei sale neașteptate și controversate de săptămâna trecută de a-i retrage pe toți cei 2.200 de soldați din Siria învecinată, în termen de 30 de zile. La anunțarea ordinului, Trump a declarat și victoria în războiul împotriva statului islamic.

În Irak, unde ISIS controla în trecut largi teritorii, forțele americane au ajutat trupele irakiene într-o bătălie lungă și grea împotriva grupului terorist, începută sub președintele Barack Obama în 2014. În decembrie 2017, guvernul irakian a declarat oficial victoria asupra ISIS după un război la sol care a ucis mii de irakieni, a distrus sate și orașe importante și a destabilizat guvernul de la Bagdad.

Trump a spus în repetate rânduri că ISIS a fost învins. Grupul terorist a pierdut aproximativ 99% din teritoriul său în Irak și Siria și nu mai are controlul asupra vreunui oraș major.

Și revista The Atlantic se întreabă în legătură cu scopurile vizitei.

Întrucât, de la Franklin D. Roosevelt, care a zburat în secret în Maroc pentru a finaliza planurile de război aliate alături de Winston Churchill, este o tradiție ca președinții americani să viziteze trupele în zonele de luptă. Bill Clinton s-a întâlnit cu trupele în Balcani; George W. Bush și Barack Obama au vizitat militarii din Irak și Afganistan.

Președinții trebuie să viziteze trupele, în parte, pentru a le reaminti că nu sunt uitate. Evenimente de acest gen nu numai că aruncă o lumină asupra a ceea ce face armata, dar oferă și personalului o pauză mult necesară de la viața guvernată de regulamente.

Apoi, astfel de vizite oferă președintelui posibilitatea de a fi fotografiat și filmat cu membri ai armatei, ceea ce poate ajuta la creșterea popularității. În rândul trupelor active, popularitatea lui

Trump a scăzut ușor de când și-a asumat președinția, deși militarii încă îl susțin într-o rată mai mare decât ceilalți americani.

Mai important, vizitele îi permit, de asemenea, să vorbească cu ofițeri despre nevoile și ideile lor.

În cele din urmă, o vizită prezidențială într-o zonă de luptă arată nu numai că trupele nu sunt uitate, ci că țara îi onorează pe cei aflați în serviciul ei.

Revista presei internaționale din 28 decembrie 2018
556