Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce urăsc Vestele Galbene mass-media tradițională și simbolurile urbane

veste_galbene.jpg

Vestele galbene din nou pe străzile Parisului, 5 ianuarie 2019
Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

A fost un nou weekend de proteste ale Vestelor Galbene. Presa internațională remarcă escaladarea violențelor.

După cum transmite The New York Times, prima demonstrație a Vestelor Galbene din noul an a atins un nou nivel de violență, după ce o clădire a guvernului a fost atacată și ministrul evacuat pe ușa din spate. Ceea ce a început acum două luni ca un protest împotriva taxelor pe combustibil s-a transformat într-un atac general asupra guvernului francez.

Financial Times notează la rândul său că președintele Macron și guvernul său sunt tot mai conștienți de faptul că locuitorii orașelor și comercianții sunt îngrijorați de impactul economic al tulburărilor prelungite, de incendierea mașinilor și distrugerea vitrinelor. Așa că au decis să adopte o linie mai dură, sugerând că cei care continuă să protesteze sunt extremiști care nu merită vreo milă.

Și cotidianul popular britanic Daily Mail observă că Vestelor Galbene li s-au alăturat extremiștii din dreapta și ultra-stânga, precum și anarhiștii obișnuiți să provoace cât mai multe pagube posibil.

În orice caz, observă Bloomberg, marea dezbatere națională inițiată de președintele Macron rămâne un exercițiu riscant. Dacă Macron va lăsa impresia că ignoră dorințele oamenilor, atunci apele ar putea să se agite mai mult. Însă Macron este, de asemenea, hotărât să continue reformele sale majore și să nu anuleze ceea ce a obținut până acum.

Protestele i-au testat hotărârea de a menține ritmul reformei și l-au forțat deja pe liderul francez să facă un pas înapoi în politicile fiscale, fapt care se va dovedi costisitor pentru finanțele publice.

Următoarele reforme ar trebui să includă sistemele de pensii și șomaj, precum și birocrația de stat și serviciile publice.

Ouest-France remarcă o creștere a participării la protest față de săptămâna precedentă și un succes pentru Vestele Galbene, după mobilizări anterioare cu mai puțină tragere de inimă.

Dar incidentele violente care au izbucnit la Paris, Bordeaux și Toulouse au umbrit oarecum mesajul unei mișcări care viza inițial prețurile la combustibil și ale cărei revendicări s-au extins până la referendumul privind inițiativa cetățenilor.

Cotidianul Libération remarcă neîncrederea unei mari părți a participanților la protest în instituțiile media tradiționale – o neîncredere care a existat de la începutul mișcării.

Acest proces nu este deloc surprinzător. Ca orice mișcare politică, cea a vestelor galbene își construiește propria cultură a mass-mediei și un sistem de referințe în afara normelor deja stabilite.

Dar legăturile cu mediile tradiționale nu sunt total rupte, mai constată Libération. Multe Veste Gelbene continuă să frecventeze studiourile marilor rețele tv - până la urmă, audiența canalelor de știri este interesată. Chiar și când este vorba despre cele mai hulite.

Și, într-un registru similar, Le Monde explică de ce Vestele Galbene manifestă ură față de vehiculele partajate din marile orașe. Într-adevăr, manifestanții au dat foc pe marile bulevarde unor autoturisme electrice și scutere folosite pe bază de abonament.

De ce? " Pentru că aparțin statului, de asta!”, exclamă un manifestant, ca și cum această presupusă proprietate publică ar justifica distrugerea. ”Chiar și fără benzină, arde bine", observă în mod ironic, un alt manifestant.

De fapt vehiculele aparțin unor operatori privați și toate au ceva în comun. Acestea sunt folosite pentru "mobilitatea comună", o practică tot mai frecventă în orașele mari.

Conștient sau nu, cei mai violenți demonstranți atacă niște simboluri ale marilor orase.

Pe de altă parte, aceste servicii sunt mult mai puțin prezente în suburbii , în orașe mici și sate, unde n-ar avea vreo șansă să obțină profit.

 

Proteste au avut loc și la Budapesta. Și acestea beneficiază de atenția presei.

„Mii de unguri au înfruntat frigul și zăpada pentru a protesta împotriva guvernului de dreapta al lui Viktor Orbán, denunțând așa- numita lege a sclaviei“, informează ziarul britanic The Guardian.

"Opoziția a fost mereu divizată și ineficientă, iar Orbán și-a sporit puterea de la prima sa alegere în funcția de prim-ministru în 2010; Însă "legea sclaviei" a devenit pentru el o adevărată provocare", observă The Guardian.

Și, după cum remarcă El Pais,„Până în prezent, oamenii nu au fost afectați în mod direct de modificările operate de puterea de la Budapesta, chiar dacă acestea au vizat probleme constituționale și au subminat democrația, după cum spune Peter Kreko, director al unui think-tank, citat de ziarul spaniol. Dar "legea sclaviei" îi afectează cu adevărat. (Sursa: Courrier International).

Washington Post remarcă la rândul său că demonstranții strigă ”Aceasta este o democrație-fake!”.

Printre factorii care au generat tulburările se numără evacuarea Universității Central Europene, crearea unui sistem de justiție paralel care permite guvernului să ocolească tribunalele independente și eliminarea în miez de noapte a statuii care îi aducea un omagiu lui Imre Nagy, erou al revoltei anti-sovietice din 1956.

Dar, până la urmă, cea mai importantă cauză rămâne legea care permite angajatorilor să forțeze lucrătorii să efectueze până la 400 ore de ore suplimentare pe an, în timp ce angajatorii pot întârzia plățile de până la trei ani. Această așa-numită lege a sclaviei este răspunsul guvernului la o piață tot mai complicată a forței de muncă. Orban a avut un mare succes în atragerea marilor firme europene în Ungaria, inclusiv datorită salariilor mici.

Dar sute de mii de oameni au abandonat Ungaria, căutând salarii mai mari și mai multe libertăți în alte țări, în timp ce presiunea crește asupra celor rămași, scrie ziarul american.

Revista presei internaționale din 7 ianuarie 2019
386